Articolul 44 din Constitutie, scutul demnitarilor corupti

Curtea Suprema sustine ca, potrivit Legii fundamentale, demnitarii nu trebuie sa dovedeasca autoritatilor ca s-au imbogatit pe cai legale
.


Articolul 44 din Constitutie l-a salvat pe fostul ministru PSD al economiei
, Dan Ioan Popescu, de amenintarea confiscarii de catre stat a unor terenuri si cladiri
in valoare de peste 1.000.000 de euro, pe care demnitarul nu a putut sa le justifice initial in fata autoritatilor.

Asa reiese din motivarea hotararii judecatoresti prin care magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au constatat, la inceputul lui octombrie 2007, ca „nu exista nicio discrepanta, diferenta ori element care sa ateste dobandirea ilicita a unor bunuri” de catre fostul ministru Dan Ioan Popescu si sotia sa, Elena Popescu.

Articolul 44 - scut pentru averea demnitarilor

Inca de la inceputul argumentatiei, judecatorii Curtii Supreme subliniaza ca, potrivit articolului 44 din Constitutie, „averea dobandita licit nu poate fi confiscata” iar „caracterul licit al dobandirii averii se prezuma”. Acest lucru inseamna, in opinia instantei, ca autoritatile sunt cele care trebuie sa dovedeasca faptul ca demnitarul cercetat a obtinut ilicit anumite bunuri si nu acesta trebuie sa fie pus in situatia de a explica de unde provine averea sa.

Mai departe, judecatorii spun ca acest principiu constitutional nu a fost respectat in cazul fostului ministru. Concluziile judecatorilor in cazul DIP ar putea sa se repete, pe viitor, si in cazurile de demnitari cu averi „patate” pe care le-ar putea aduce in fata instantei Agentia Nationala de Integritate (ANI), care deocamdata nici macar nu functioneaza.

Primul calcul a iesit pe minus

Comisia speciala de control al averilor demnitarilor din cadrul Curtii Supreme, care a cercetat initial situatia lui DIP, a constatat ca acesta a obtinut venituri de aproximativ 2,8 milioane de lei in perioada 2000-2004 (in care a fost membru al guvernului Nastase), dar a cheltuit, pe terenuri si apartamente, aproape de trei ori mai multi bani, adica in jur de 7,4 milioane de lei. Comisia a considerat ca diferenta dintre aceste doua sume, in valoare de 4,6 milioane de lei, are o provenienta care nu poate fi justificata si a pus sub sechestru sapte terenuri din Azuga si un apartament din Bucuresti, achizitionate cu banii respectivi.

Completul de judecata care a preluat ulterior acest dosar arata insa, in motivare, ca veniturile fostului demnitar au fost calculate gresit de Comisie. DIP a sustinut ca, in afara de salariul pe care il primea ca demnitar, ar fi obtinut in plus
, in februarie 2001, aproape 1.000.000 de dolari din vanzarea actiunilor pe care el si sotia sa le aveau la firma
SC Ital Agency SRL.

El a adus comisiei o serie de acte referitoare la aceasta tranzactie, dar membrii acesteia le-au respins pe motiv ca nu sunt valide si ca, de fapt, ar ascunde o vanzare fictiva, prin care au trecut societatea pe numele altor persoane, dar au continuat sa detina controlul asupra ei.

Sotia lui DIP a continuat, de altfel, sa administreze aceasta firma, iar la finele lunii decembrie 2004 a incasat un salariu de peste 1,5 milioane de lei. Nici aceasta suma nu a fost retinuta de comisie la capitolul „venituri”, pe motiv ca fostul ministru nu putea sa foloseasca acesti bani pentru a cumpara terenuri sau imobile achizitionate cu doi sau trei ani inainte.

La recalculare, averea a ramas curata

Judecatorii Curtii Supreme spun insa ca acest mod de lucru al comisiei a fost gresit pentru ca nu a respectat Constitutia. „Asertiunile si deductiile comisiei (...) nu se bazeaza pe vreo proba. (...) Prezumtia constitutionala (...) impune ca inlaturarea apararilor, invalidarea unor acte (...) sa nu se faca discretionar, pe baza unor aprecieri subiective ori simple deductii, ci doar in urma analizei unor probe certe”, se arata in motivarea deciziei care i-a salvat averea lui DIP. Prin urmare, instanta a facut un calcul diferit al veniturilor ministrului Dan Ioan Popescu si a obtinut o suma mult mai mare, in valoare de aproximativ 6,9 milioane de lei.

Pe de alta parte, magistratii au considerat ca si cheltuielile facute de ministru si sotia sa in perioada 2000-2004 ar fi mai mici cu aproximativ jumatate de milion de lei decat a calculat comisia si ar fi fost de circa 6,8 milioane de lei. Astfel, in urma recalcularii, a reiesit ca veniturile lui DIP au fost mai mari decat cheltuielile, deci averea sa se poate justifica in totalitate.
In final, instanta a decis ca dosarul „Averea lui DIP” va fi inchis.

CUM E AFARA

In Germania ar fi ramas fara avere

Prezumtia de dobandire licita a averii invocata de judecatori in cazul DIP a fost introdusa in Constitutia din 1991 si pastrata, ulterior, si dupa modificarile pe care le-a suferit Legea fundamentala in 2003. Potrivit unui studiu asupra controlului averilor in Romania, realizat de Institutul de Politici Publice (IPP) din Bucuresti, in 2006, aceasta prevedere este de natura sa blocheze o politica de combatere a imbogatirii ilicite in tara noastra. „Chiar daca abuzurile trecutului comunist au justificat intr-o oarecare masura aceasta norma constitutionala, ea nu-si mai are rostul intr-o democratie solida”, sustin autorii studiului. Acestia au aratat ca in tari europene in care nu exista o astfel de prezumtie, cum ar fi Italia sau Germania, au putut fi adoptate legi care pedepsesc imbogatirea ilicita ca infractiune distincta.