Conform previziunilor, rata lunară a inflaţiei a urcat în luna iulie pe o treaptă superioară, nivelul de 0,69% fiind comparabil cu cel consemnat în lunile februarie şi martie a.c., cu toate că perioada luată în calcul a fost luna lui cuptor. Creşteri însemnate de preţuri au înregistrat gazele
(+12,53%) şi energia
electrică furnizată populaţiei (+4,51%). Deşi au o pondere de 8,88% în coşul de consum al populaţiei (3,67% gazele, respectiv 5,21% energia electrică), aportul aritmetic al majorării acestor preţuri administrate asupra inflaţiei lunare din iulie a fost de 0,70 puncte procentuale.
Şi, în consecinţă, rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,04%, înregistrându-se astfel ultima cocoaşă a inflaţiei anuale. Calculele demonstrează. Fără înregistrarea acestor scumpiri, mărfurile nealimentare ar fi consemnat o creştere de 0,94% (comparativ cu 2,31%), rata lunară a inflaţiei coborând astfel la 0,11%, nivel sub cel din iulie 2007 (0,29%). Şi, în aceşti termeni, rata anuală a inflaţiei iulie 2008/iulie 2007 ar fi coborât la 8,42%, nivel similar cu cel din mai a.c. (8,46%).
Aceste scumpiri administrative şi efectul de bază nefavorabil, datorat nivelului mai mic (0,29%) al ratei lunare a inflaţiei înregistrat în iulie 2007, au avut o influenţă semnificativă asupra amplitudinii ratei anuale a inflaţiei iulie 2008/iulie 2007. Dacă în perioada ianuarie – iulie 2007 creşterea cumulată a preţurilor şi tarifelor a fost de 1,91%, în primele şapte luni ale acestui an acest nivel a fost de 4,28%, înregistrându-se o rată a inflaţiei mai mare
cu 2,37 puncte procentuale.
Înregistrarea unei producţii agricole foarte bune şi semnalele de „saturaţie” date de scumpirile la majoritatea mărfurilor alimentare şi o parte însemnată din mărfurile nealimentare şi servicii
constituie premisele ca în lunile august şi septembrie ratele lunare ale inflaţiei să fie foarte reduse, apropiate de zero. Iar, începând cu luna august a.c. efectul de bază nefavorabil îşi va diminua contribuţia asupra ratei anuale a inflaţiei, care se va înscrie pe o traiectorie descendentă, panta accentuându-se lună de lună, şi la sfârşitul anului inflaţia anuală se va situa sub nivelul de 6,6%.
Pentru a nu cădea în capcana anticipaţiilor inflaţioniste, uneori exacerbate, sunt de reţinut câteva cifre ale statisticii oficiale. La 29 iulie a.c., producţia de grâu, secară şi triticală, recoltată de pe 83% din suprafaţa cultivată, a fost de 2,1 ori mai mare decât întreaga recoltă din 2007. În semestrul I al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2007, producţia de bunuri de uz curent a înregistrat un plus
de 10,0%, iar industria alimentară şi a băuturilor a consemnat o creştere de 9,3%. De subliniat că, în aceeaşi perioadă de comparaţie, toate produsele procesate din lapte au înregistrat creşteri semnificative. Şi anume, laptele de consum (+4,7%), iaurturile de băut (+10,1%), smântâna (+6,3%), brânzeturile (+5,5%), iar producţia de unt a crescut cu 3,3%.
De menţionat că rata anuală a inflaţiei se determină în România la fel ca în toate celelalte ţări din Uniunea Europeană. Atât teoretic, cât şi practic, este utilizată aceeaşi metodologie elaborată de Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat), pe baza unor criterii riguros ştiinţifice.
Cheltuielile băneşti ale gospodăriilor sunt legate efectiv de cumpărarea de mărfuri (alimentare şi nealimentare) şi de plata contravalorii serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai, şi reprezintă nivelurile medii lunare pe o gospodărie rezultate din Ancheta Bugetelor de Familie, efectuată de Institutul Naţional de Statistică conform metodologiei Eurostat. Şi ele stau la baza sistemului de ponderare şi agregare a indicilor elementari ai preţurilor de consum, rezultând astfel indicele general al preţurilor de consum al populaţiei.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu