marți, 21 iulie 2009

Scorul PSD nu este categoric, o coaliţie PNL-PDL ar fi pe placul economiştilor - presa internaţională

enţiile internaţionale de presă relatează despre rezultatul alegerilor din România remarcând că victoria social-democraţilor este insuficientă pentru a le asigura guvernarea şi subliniază că, în condiţiile crizei economice, cea mai viabilă ar fi o coaliţie între PNL şi PD-L.

Stânga social-democrată s-a clasat în fruntea alegerilor legislative de duminică din România, cu un avans de cinci puncte procentuale asupra principalului său adversar, Partidul Democrat-Liberal (PD-L, de opoziţie), dar rămâne minoritară în viitorul Parlament, relatează France-Presse, care redă rezultatele celor două exit-polluri efectuate de Insomar şi CCSB. Liberalii premierului Călin Popescu-Tăriceanu sunt pe poziţia a treia, cu 20% din voturi, în timp ce cu aproape 7% din voturi, UDMR este singura formaţiune care mai intră în Parlament şi devine încă o dată, potrivit AFP, un interlocutor important în negocierea unei coaliţii.

În schimb, remarcă agenţia franceză de ştiri, Partidul România Mare, de extremă-dreaptă, devenit în 2000 cea de-a doua forţă politică a ţării, rămâne pentru prima oară în afara Parlamentului. France-Presse remarcă şi rata de participare scăzută, de 39,26%, cea mai slabă din 1990 până în prezent.

Proclamând "victoria" PSD, preşedintele Mircea Geoană a invitat imediat "toate partidele politice şi pe preşedintele Traian Băsescu la un dialog deschis", în vederea formării unei majorităţi. Geoană, candidat declarat la postul de premier, a dat asigurări că social-democraţii vor conduce guvernul, relateză AFP. "Nu există nicio scuză pentru a ignora voinţa electoratului, clar exprimată", a spus Geoană.

Optimismul său a fost totuşi temperat de preşedintele PD-L, Emil Boc, potrivit AFP. În opinia lui Boc, "niciun partid nu a obţinut mai mult de 50% din voturi pentru a putea pretinde că formează singur guvernul", aşa cum spune Constituţia. "Dacă există un învingător, atunci mai degrabă este dreapta", a adăugat el, sugerând, potrivit AFP, o revenire la alianţa de centru-dreapta dintre partidul său şi PNL, care au ajuns la putere în 2004, dar s-au despărţit în 2007.

Boc, scrie AFP, nu a făcut decât să repete poziţia şefului statului, care a afirmat că dreapta ar fi "mai potrivită pentru a pune în aplicare un program anticriză" şi a insistat că alegerea viitorului premier - şi deci a partidului chemat să formeze majoritatea - îi aparţine.

Dacă se confirmă ultimele sondaje preelectorale, scorul PSD este mai mic decât cel sperat de responsabilii săi, lăsând deschide toate opţiunile, subliniază analiştii. "Responsabilitatea preşedintelui Băsescu este enormă, pentru că România traversează perioada cea mai dificilă din 1990", a declarat pentru AFP politologul Iosif Boda. "Din cauza campaniei electorale, partidele politice au evitat să vorbească serios despre criza economică şi nimeni nu a îndrăznit să evoce măsuri de austeritate" care riscă să devină indispensabile în 2009", a subliniat Boda. Aceeaşi analiză, notează AFP, o face şi editorialistul cotidianului Gândul, Cristian Tudor Popescu, potrivit căruia "totul depinde de atitudinea lui Băsescu".

"Întrebarea se pune dacă el este mai preocupat mai mult de şansele sale de a obţine un al doilea mandat de preşedinte în 2009 decât de necesitatea de a găsi rapid o formulă de guvernare benefică pentru ţară", spune Popescu.

Înainte de orice predicţie, "trebuie ţinut cont de două elemente: aritmetica posibilelor coaliţii şi imprevizibilitatea preşedintelui Băsescu", a comentat, la rândul său, editorialistul Cotidianului Doru Buşcu, citat de AFP.

Associated Press anunţă, la rândul său, că, potrivit exit-pollurilor, stânga social-democrată din România, care a promis să facă mai suportabil impactul crizei economice globale, a obţinut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de duminică, dar nu suficiente pentru a câştiga puterea. Două exit-polluri, care în trecut au făcut proiecţii de încredere, au creditat blocul
de stânga cu aproape 36% din voturi. Partidul, explică AP, care include foşti lideri din perioada comunistă, încă poate rămâne în opoziţie.

Teama faţă de criza economică mondială a fost o temă majoră de campanie, iar rezultatul a fost interpretat ca o dezavuare a premierului Tăriceanu. El a supărat şi a dezamăgit mulţi alegători sugerând recent că România este cumva imună la criza globală. "Mesajul electoratului român în această seară este că lucrurile nu mai merg. Lucrurile trebuie schimbate din temelii cu un guvern social-democrat", a spus liderul PSD, Mircea Geoană, într-un discurs televizat. Dar alţi lideri ai partidului stăteau cu feţe destul de posomorâte în timp ce Geoană rostea discursul, remarcă AP. Social-democraţii sperau într-un sprijin mai mare şi nu este clar dacă vor reuşi să-şi unească forţele cu un alt partid pentru a conduce. Oficiali de rang înalt ai partidului au fost acuzaţi de corupţie, iar imaginea publică proastă a partidului aproape sigur a fost un factor pentru atitudinea lipsită de entuziasm.

Tăriceanu a încercat în schimb să pună rezultatul într-o lumină favorabilă. "Vreau ca România să meargă înainte, nu înapoi", a spus el într-un discurs televizat.

Sunt de aşteptat să fie demarate aproape imediat negocieri intense între partide, dar ele s-ar putea prelungi mult în decembrie. Băsescu va numi în cele din urmă un premier, iar parlamentul trebuie să-i valideze alegerea. Partidul lui Băsescu şi partidul lui Tăriceanu au mai multe voturi decât social-democraţii. "Aceasta ne obligă să ducem politici de centru-dreapta în viitorul guvern", a declarat Emil Boc, liderul democrat-liberalilor.

Criticii guvernului minoritar al lui Tăriceanu îi reproşează că a expus România la dezastru financiar
prin aceleaşi politici de piaţă liberă care au ajutat-o să intre în Uniunea Europeană în 2007, notează AP. În ultimii trei ani, economia României a crescut cu 8% pe an. Au crescut salariile, parţial graţie cotei unice de impozitare de 16% atât pentru veniturile personale, cât şi pentru cele ale companiilor, cotă pe care liberalii lui Tăriceanu au introdus-o în 2005 pentru a atrage investiţii străine.

Săptămâna trecută însă, producătorul franco-român de automobile Renault Dacia şi-a oprit producţia până la 7 decembrie după ce vânzările au scăzut cu 30% în octombrie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Producătorul de oţel Arcelor Mittal a anunţat că-şi va închide temporar o fabrică din vestul României, ca urmare a unei scăderi globale a comenzilor, notează Associated Press.

Partidul Social-Democrat din România, format din foştii comunişti, a câştigat cele mai multe voturi la alegerile generale, după ce a promis mai multe beneficii sociale pentru a contracara impactul crizei financiare globale, anunţă la rândul său Bloomberg.

Cei 18 milioane de alegători din România au fost chemaţi să decidă care este partidul cel mai capabil să administreze consecinţele tulburărilor ecomomice mondiale după ani de prosperitate. Românii se tem de încetinirea economică, inclusiv de concedieri şi pierderea investiţiilor străine, în condiţiile în care moneda naţională slăbeşte, iar bursele sunt în cădere, explică Bloomberg.

Agenţia remarcă rata mică de participare la vot şi notează că mulţi cetăţeni au plecat în afara localităţilor pentru minivacanţa de Ziua naţională.

România a cunoscut un avânt economic în ultimii ani, când aderarea la UE din 2007 a ajutat la creşterea salariilor, a dus la creşterea preţurilor pe piaţa imobiliară şi de retail şi a determinat cele mai robuste vânzări de automobile din cele 27 naţiuni ale UE anul trecut. Companii străine între care Carrefour SA, Ikea, Starbucks Corp., Nokia Oyj şi Ford Motor Co.au intrat şi s-au extins pe piaţa din românia, dând principalelor oraşe o înfăţişare mai occidentală şi oferind o mai largă varietate de bunuri de consum, relatează Bloomberg.

Agenţia aminteşte de slăbirea monedei naţionale în raport cu dolarul, de scăderea vînzărilor de automobile din octombrie, precum şi de faptul că Dacia SA, producătorul de dulciuri Kraft Romania SA şi producătorul siderurgic Arcelor Mittal România au anunţat reduceri ale producţiei sau concedieri care în octombrie au afectat în total 4.000 de oameni, ceea ce înseamnă că şomajul va creşte de la rata sa actuală de 4%.

Toate cele trei principale partide au promis că vor aloca mai mult pentru programe
sociale, pentru salariile din sectorul public şi pentru infrastructură. Aceasta a făcut ca niciun partid să nu rămână cu o majoritate clară, iar liderii politici vor avea acum de purtat negocieri pentru formarea unei coaliţii de guvernare, scrie Bloomberg.

Lipsa unui câştigător majoritar al alegerilor lasă sub semnul incertidunii şi cine ar putea fi următorul prim-ministru, notează agenţia, care trece în revistă cele trei opţiuni ale partidelor - Geoană, Tăriceanu şi Stolojan. "A spune cine va forma viitorul guvern este doar o speculaţie", a declarat Ana-Maria Moşneagu, director al Asociaţiei Pro-Democraţia din Bucureşti, citată de Bloomberg. "Totul ţine de coaliţiile politice", a explicat ea.

Bloomberg citează un raport din 27 noiembrie al Citigroup Global Markets Ltd., potrivit căruia cel mai probabil rezultat al negocierilor postelectorale este o alianţă între social-democraţi şi liberalii lui Tăriceanu. Raportul acordă 35% şanse formării unei astfel de coaliţii, în timp ce o coaliţie PNL-PDL ar avea 30% şanse, iar PSD-PDL, rivali în campanie, doar 20% şanse.

O coaliţie între social-democraţi, care au guvernat ţara zece din ultimii 18 ani, şi liberali "probabil va fi lipsită de coerenţă şi determinarea de a duce la capăt disciplina fiscală de care este atâta nevoie", au scris economiştii care au întocmit cercetarea. Rezultatul va fi "negativ" pentru pieţe, au prognozat ei.

O coaliţie între liberali şi liberali-democraţi ar fi "cel mai bine primit rezultat de către pieţe", deşi parteneriatul ar putea fi instabil, din cauza anilor de neînţelegeri dintre liderii celor două partide.

Pentru că niciun partid nu a obţinut majoritatea, Băsescu are dreptul de a se împotrivi unui candidat. El se opune atât candidaturii lui Tăriceanu, cât şi a lui Geoană şi este aliat politic cu Stolojan, precizează Bloomberg.

Reuters, la rândul său, remarcă faptul că alegerile din România au intervenit într-un moment critic şi aminteşte de conflictul dintre premierul Tăriceanu şi preşedintele Băsescu după aderarea ţării la UE. Pasul reformelor a fost încetinit, iar Parlamentul a blocat eforturile anticorupţie, provocând nemulţumirea UE, scrie Reuters.

Economia a încetinit, iar analiştii avertizează că politicile fiscale slabe au făcut România mai vulnerabilă la criza financiară decât multe dintre vecinele ei, notează Reuters. Ca răspuns la blocajul de politici, două agenţii de rating au scăzut cota României până la gradul care o face neatractivă pentru investiţii. Pentru a evita criza, un nou guvern trebuie să reglementeze rapid cheltuielile fiscale şi să convingă pieţele financiare că va avea o politică fermă. Însă aceasta va depinde de cât de repede progresează negocierile pentru formarea unei coaliţii.

Economiştii mai avertizează, scrie Reuters, că PSD ar putea fi mai puţin dispus decât celelalte partide să strângă cureaua fiscală. "Tot ceea ce nu-i va implica pe social-democraţi ar fi un plus pentru pieţe, cel puţin pe termen scurt", spune James Lord, de la Standard Bank din Londra.

Un diplomat european de la Bucureşti este mai optimist şi spune că votul asigură
orice coaliţie cu mai mult de 50% voturi în Parlament, ceea ce îi dă puterea de a întreprinde reforme fiscale nepopulare. "Dă şansa de a crea un guvern puternic, adică ceea ce îi trebuie României în aceste vremuri de criză economică", a declarat diplomatul citat de Reuters sub acoperirea anonimatului.

Unii analişti spun că o mare coaliţie, care să adune toate partidele, este, de asemenea, posibilă. "Dreapta a câştigat, aşa că în mod normal primul partener de dialog va fi PNL", a declarat Stolojan. Liberalii au luat o atitudine de expectativă, spunând doar că cererea lor va fi de a-şi menţine postul de premier. "Abia le aşteptăm propunerile", a declarat pentru Reuters Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei
Deputaţilor.

Şi agenţia chineză de ştiri Xinhua relatează despre rezultatul alegerilor din România notând că "social-democraţii vor rămâne cel mai mare partid din Parlament pentru următorii patru ani".

Niciun comentariu: