PD-L ia în calcul formarea unei majorităţi parlamentare pe baza unor aleşi care îşi vor schimba uninominal culoarea politică.
Dincolo de declaraţiile oficiale ale liderilor PD-L, pe holurile din Modrogan se vehiculează din ce în ce mai intens varianta formării unui guvern cu UDMR, sprijinit şi de grupul minorităţilor naţionale la care să se adauge voturile unor parlamentari de la alte formaţiuni racolaţi uninominal. Matematica e relativ simplă în acest caz: pentru ca un guvern să treacă e nevoie de minimum 236 de voturi. Împreună, PD-L şi UDMR au în Parlament 197 de mandate. La acestea s-ar adăuga cele 18 voturi ale minorităţilor naţionale, care de regulă votează cu puterea. Se adună 215 voturi. În aceste condiţii, democrat-liberalii ar mai avea nevoie să convingă încă cel puţin 21 de uninominali să li se alăture la vot.
Nu sunt de ignorat nici cele 5 voturi ale PC, mai ales că sunt semne din ce în ce mai clare că sunt fricţiuni între echipa lui Voiculescu şi cea din Kiseleff.
Surse din PD au declarat pentru Cotidianul că aceste voturi ar putea veni atât dinspre liberali, din zona celor care se opun liniei impuse de Călin Popescu Tăriceanu, dar chiar şi de la PSD, în condiţiile în care mulţi dintre pesedişti au ajuns la limita răbdării cu statul în opoziţie şi ar face orice pentru a trece în tabăra puterii. Eventual, uninominal.
O altă variantă discutată în culise la PD-L, susţin surse din mediul politic, vizează formarea unui guvern PD-L – PSD, având în frunte câte un premier din partea fiecăruia dintre cele două partide, timp de câte doi ani. O variantă care era dată
cu mult mai puţine şanse de reuşită. Sursele invocate de MEDIAFAX susţin că numele vehiculate în acest scenariu ca premieri ar fi cele ale lui Vasile Blaga (PD-L) şi Miron Mitrea (PSD). În acest caz, liderul PSD, Mircea Geoană, s-ar mai alege doar cu funcţia de şef al Senatului. Funcţie care îi asigură
însă o vilă de protocol din partea RA-APPS.
Stolojan: Nu m-aş supăra dacă Băsescu nu m-ar desemna premier
Prim-vicepreşedintele PD-L Theodor Stolojan a declarat miercuri, la Bruxelles, pentru Cotidianul, că nu se va supăra dacă preşedintele Băsescu nu îl va desemna premier. „Important e ca premierul să fie de la PD-L, dar dacă aş fi eu ar fi mai bine“, a spus Stolojan, care apoi a atacat PSD, cel care condiţionează formarea unei alianţe cu PD-L de nominalizarea altei persoane decât a sa pentru scaunul de şef al Guvernului. „Îi înţeleg pe pesedişti pentru că au un cui împotriva mea, pentru că eu am insistat pentru formarea Alianţei D.A. în 2004, cea care i-a înfrânt“, a spus Stolojan.
marți, 21 iulie 2009
Băsescu: Voi ţine cont de mandate în desemnarea premierului
Preşedintele Traian Băsescu susţine o declaraţie de presă, după câteva ore de la anunţarea rezultatelor finale oficiale ale alegerilor parlamentare din 30 noiembrie.
Deocamdată, să consemnăm faptul că, după anunţarea rezultatelor finale oficiale, PD-L şi-a exprimat prima
intenţie de a negocia cu PNL, PSD şi-a arătat disponibilitatea de a negocia cu toate partidele parlamentare, iar PNL se află deocamdată în şedinţă, urmând cel mai probabil să anunţe o poziţie oficială după declaraţiile preşedintelui.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie, PD-L a obţinut cele mai multe mandate, dar Alianţa PSD-PC a obţinut cele mai multe voturi. Pragul electoral a mai fost trecut doar de PNL şi UDMR.
Iată principalele idei ale discursului lui Băsescu:
- Nu interferez în activitatea Parlamentului. Eu doar discut calendarul din premiza unei legi care este în vigoare.
- Felicit partidele care au intrat în Parlament şi pe cele care au pierdut. În Parlament au intra 4 partide: UDMR, cu 31 d emandate, PNL cu 93 de mandate, PSD cu 163 de mandate, PDL cu 166 de mandate.
- Potrivit Constituţiei, preşedintele desemnează premierul după consultări cu majoritatea parlamentară, ori dacă nu există o majoritate parlamentară.
- Voi avea în vedere ponderea partidelor exprimate prin mandate, în Parlament.
- Respectând litera Constituţiie, au invitat partidele la Cotroceni în ordinea crescătoare a mandatelor.
- Au fost trimise deja scrisorile către partide imediat după ce s-au anunţat oficial rezultatele.
- Tot după anunţul BEC, am emis decretul de convocarea a Parlamentului pentru data de 15 decembrie ora 12.00. Decretul a fost trimis la Monitorul Oficial.
- Îmi menţin afirmaţia că sistemul uninominal este un pas înainte faţă de sistemul de vot pe liste. Fapt demonstrat de ceea ce s-a întâmplat în alegeri.
- Voi ţine cont
de mandate în desemnarea premierului.
- Legea privind votul uninominal trebuie modificată. Ori se merge pe câştigul din primul tur, ori se merge pe o variantă care permite o expresie mai profundă şi anume cea în două tururi.
- Inechităţile din această lege pot pune în incertitudine corectidudinea sistemului pe fondul lui, nu al procesului electoral.
- Nu trebuie să se mai ajungă în situaţii în care un deputat iese cu 53 de voturi după care declară că nu a vrut, că l-a pus cineva pe liste.
- Nu atac, constat doar că sistemul electoral trebuie îmbunătăţit.
- Vreau să aflu de la partide viziunea lor asupra formării noului cabinet într-un moment destul de dificil, când se prefigurează creşterea în intensitate a efectelor crizei mondiale.
- Prioritatea 0 - interesul naţional, adică un guvern care, pe de o parte să respecte voinţa electoratului, iar pe de altă parte să fie suficient de puternic prin sprijin în Parlament în aşa fel încât să poată să treacă legislaţia privind diminuarea efectelor crizei.
- Foarte mulţi domni care se perindă pe la televiziuni au uitat de criză şi vor doar să vadă abordările preşedintelui în raport cu alegerile prezidenţiale. E o copilărie.
- Prioritatea mea nu este legată de un eventual al doilea mandat. Vreau doar să dau un guvern care să respecte voinţa electoratului şi care să aibă susţinere în Parlament.
Deocamdată, să consemnăm faptul că, după anunţarea rezultatelor finale oficiale, PD-L şi-a exprimat prima
intenţie de a negocia cu PNL, PSD şi-a arătat disponibilitatea de a negocia cu toate partidele parlamentare, iar PNL se află deocamdată în şedinţă, urmând cel mai probabil să anunţe o poziţie oficială după declaraţiile preşedintelui.
La alegerile parlamentare din 30 noiembrie, PD-L a obţinut cele mai multe mandate, dar Alianţa PSD-PC a obţinut cele mai multe voturi. Pragul electoral a mai fost trecut doar de PNL şi UDMR.
Iată principalele idei ale discursului lui Băsescu:
- Nu interferez în activitatea Parlamentului. Eu doar discut calendarul din premiza unei legi care este în vigoare.
- Felicit partidele care au intrat în Parlament şi pe cele care au pierdut. În Parlament au intra 4 partide: UDMR, cu 31 d emandate, PNL cu 93 de mandate, PSD cu 163 de mandate, PDL cu 166 de mandate.
- Potrivit Constituţiei, preşedintele desemnează premierul după consultări cu majoritatea parlamentară, ori dacă nu există o majoritate parlamentară.
- Voi avea în vedere ponderea partidelor exprimate prin mandate, în Parlament.
- Respectând litera Constituţiie, au invitat partidele la Cotroceni în ordinea crescătoare a mandatelor.
- Au fost trimise deja scrisorile către partide imediat după ce s-au anunţat oficial rezultatele.
- Tot după anunţul BEC, am emis decretul de convocarea a Parlamentului pentru data de 15 decembrie ora 12.00. Decretul a fost trimis la Monitorul Oficial.
- Îmi menţin afirmaţia că sistemul uninominal este un pas înainte faţă de sistemul de vot pe liste. Fapt demonstrat de ceea ce s-a întâmplat în alegeri.
- Voi ţine cont
de mandate în desemnarea premierului.
- Legea privind votul uninominal trebuie modificată. Ori se merge pe câştigul din primul tur, ori se merge pe o variantă care permite o expresie mai profundă şi anume cea în două tururi.
- Inechităţile din această lege pot pune în incertitudine corectidudinea sistemului pe fondul lui, nu al procesului electoral.
- Nu trebuie să se mai ajungă în situaţii în care un deputat iese cu 53 de voturi după care declară că nu a vrut, că l-a pus cineva pe liste.
- Nu atac, constat doar că sistemul electoral trebuie îmbunătăţit.
- Vreau să aflu de la partide viziunea lor asupra formării noului cabinet într-un moment destul de dificil, când se prefigurează creşterea în intensitate a efectelor crizei mondiale.
- Prioritatea 0 - interesul naţional, adică un guvern care, pe de o parte să respecte voinţa electoratului, iar pe de altă parte să fie suficient de puternic prin sprijin în Parlament în aşa fel încât să poată să treacă legislaţia privind diminuarea efectelor crizei.
- Foarte mulţi domni care se perindă pe la televiziuni au uitat de criză şi vor doar să vadă abordările preşedintelui în raport cu alegerile prezidenţiale. E o copilărie.
- Prioritatea mea nu este legată de un eventual al doilea mandat. Vreau doar să dau un guvern care să respecte voinţa electoratului şi care să aibă susţinere în Parlament.
Iliescu nu-i închină partidul lui Băsescu: „Mai bine-n opoziţie“
Preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a explicat, într-un interviu pentru Gândul, de ce s-a opus ieri, în faţa liderilor din partid, deciziei majorităţii de a intra la guvernare alături de PD-L
Băsescu le-a cerut pedeliştilor să nu mai negocieze de capul lor şi să nu mai iasă la TV. Boc: „Un Guvern PSD – PD-L? Bateţi la Cotroceni, acolo-i răspunsul, nu aici!“
Pesediştii s-au frământat, ieri, toată ziua ce să facă dacă-i loveşte norocul şi Traian Băsescu îi sună să-i cheme la guvernare. Au fost nenumărate întâlniri şi negocieri, între diversele grupări din partid, purtate în mai multe birouri
din Senat şi finalizate, spre seară, cu o declaraţie a lui Mircea Geoană, ţinută în faţa biroului lui Ilie Sârbu: „Avem un mandat ferm. Vom purta discuţii exploratorii cu toată lumea”. Pe cât de diafană a fost fermitatea liderului PSD, pe atât de încrâncenate au fost discuţiile dintre lideri.
„Ţara are nevoie de un guvern puternic, iar cei mai puternici şi mai profesionişti oameni care pot face acest guvern sunt cei de la PSD şi PD-L. În majoritatea lor, şefii organizaţiilor PSD, cu una-două excepţii, sunt pentru alianţa cu PD-L”, a explicat, pentru Gândul, Marian Oprişan, şeful PSD Vrancea, sintetizând mandatul pe care i l-au încredinţat lui Mircea Geoană baronii locali. Şeful de la Timiş, Ilie Sârbu, a spus că opoziţia le-ar fi fatală: „Nu ştiu dacă partidul mai suportă patru ani de opoziţie”. Şeful de la Bacău, Viorel Hrebenciuc, a abandonat pista cu liberalii, declarând că „simte” o alianţă PSD – PD-L. Şi Miron Mitrea a subliniat că „soluţia cu PD-L e mai probabilă decât cea cu PNL”.
Notă discordantă a făcut Ion Iliescu. Acesta a încercat să împiedice cu orice preţ deviaţia spre partidul prezidenţial: „Mai bine opoziţia decât să ne subordonăm voinţei lui Traian Băsescu!” Despre cum şi-a apărat Iliescu poziţia, precum şi despre răspunsul PD-L la alianţa cu pesediştii, despre „premierul” Blaga şi reintrarea liberalilor în jocul negocierilor.
Iliescu: „O combinaţie cu PD-L înseamnă subordonarea voinţei lui Băsescu“
Dacă deja o bună parte a social-democraţilor sunt convinşi că alianţa cu PD-L „este tot mai fezabilă”, Ion Iliescu continuă să fie de altă părere. Deşi nu respinge ideea unei negocieri preliminare cu ambele partide de dreapta, preşedintele susţine, cât se poate de ferm, că, decât o majoritate cu democraţii, sub papucul lui Traian Băsescu, mai bine o opoziţie cinstită. În spatele uşilor închise ale biroului lui Ilie Sârbu, cei care nu au abandonat încă uliţa liberală – puţini, chiar dacă Radu Mazăre, opozant al alianţei cu democraţii, spune că „unii sunt cu PD-L, alţii cu PNL, dar majoritatea încă nu ştiu cu cine să voteze” – s-au opus cu abnegaţie părerii majorităţii pro-PD-L, formată în jurul lui Miron Mitrea, şi aducând în discuţie, ca argument decisiv, persoana bau-bau-ului Traian Băsescu.
Foarte nervos în jurul prânzului, când Mitrea înregistra tot mai multe „adeziuni”, Iliescu a fost nevoit să se implice, pe parcursul discuţiilor, „cu fermitate”, conform declaraţiilor unor surse din interior
. La finalul convorbirilor, fostul preşedinte social-democrat, a părăsit teatrul de luptă mult mai relaxat, după ce şi-a făcut cunoscut mesajul în faţa conducerii social-democrate.
„Negocieri înseamnă chiar şi persoana premierului“
„Am intrat într-o fază în care se impun negocieri, cu siguranţă. Nimeni nu exclude acest demers”, a declarat, pentru Gândul, Ion Iliescu. „Nici un partid nu-şi poate asigura majoritatea. Se vor impune, deci, negocieri între cele trei formaţiuni principale. Două vor accede la guvernare, iar unul va merge în opoziţie. S-a decis ca, în stadiul actual, să se poarte negocieri şi cu unii, şi cu alţii. Apoi vom trage concluziile. Există şi posibilitatea de a rămâne în opoziţie”, a mai spus Iliescu. „Eu susţin, însă, ca, în primul
rând, să se poarte o discuţie cu PNL, o astfel de combinaţie fiind foarte posibilă. Altminteri, o combinaţie cu PD-L înseamnă subordonarea voinţei lui Traian Băsescu”, a susţinut, ferm pe poziţie, preşedintele de onoare al PSD. „Eu cred că acest vot are şi o altă semnificaţie – electoratul a dat încredere formaţiunilor care au avut o poziţie critică faţă de comportamentul preşedintelui Băsescu. Au votat deci pentru o posibilă coaliţie anti-Băsescu”, a adăugat liderul PSD.
Referitor la modalitatea de negociere cu PNL, care susţine că nu negociază funcţia de premier, Ion Iliescu a precizat: „Pentru PSD, negocieri înseamnă un complex de factori care intră în discuţie şi care duce la concluzii potrivite”. „Atât în legătură cu structura Parlamentului, a şefiei celor două Camere
, şi chiar a premierului. Deci ansamblul tuturor acţiunilor care urmează să fie realizate”, a mai spus Iliescu.
Băsescu le-a cerut pedeliştilor să nu mai negocieze de capul lor şi să nu mai iasă la TV. Boc: „Un Guvern PSD – PD-L? Bateţi la Cotroceni, acolo-i răspunsul, nu aici!“
Pesediştii s-au frământat, ieri, toată ziua ce să facă dacă-i loveşte norocul şi Traian Băsescu îi sună să-i cheme la guvernare. Au fost nenumărate întâlniri şi negocieri, între diversele grupări din partid, purtate în mai multe birouri
din Senat şi finalizate, spre seară, cu o declaraţie a lui Mircea Geoană, ţinută în faţa biroului lui Ilie Sârbu: „Avem un mandat ferm. Vom purta discuţii exploratorii cu toată lumea”. Pe cât de diafană a fost fermitatea liderului PSD, pe atât de încrâncenate au fost discuţiile dintre lideri.
„Ţara are nevoie de un guvern puternic, iar cei mai puternici şi mai profesionişti oameni care pot face acest guvern sunt cei de la PSD şi PD-L. În majoritatea lor, şefii organizaţiilor PSD, cu una-două excepţii, sunt pentru alianţa cu PD-L”, a explicat, pentru Gândul, Marian Oprişan, şeful PSD Vrancea, sintetizând mandatul pe care i l-au încredinţat lui Mircea Geoană baronii locali. Şeful de la Timiş, Ilie Sârbu, a spus că opoziţia le-ar fi fatală: „Nu ştiu dacă partidul mai suportă patru ani de opoziţie”. Şeful de la Bacău, Viorel Hrebenciuc, a abandonat pista cu liberalii, declarând că „simte” o alianţă PSD – PD-L. Şi Miron Mitrea a subliniat că „soluţia cu PD-L e mai probabilă decât cea cu PNL”.
Notă discordantă a făcut Ion Iliescu. Acesta a încercat să împiedice cu orice preţ deviaţia spre partidul prezidenţial: „Mai bine opoziţia decât să ne subordonăm voinţei lui Traian Băsescu!” Despre cum şi-a apărat Iliescu poziţia, precum şi despre răspunsul PD-L la alianţa cu pesediştii, despre „premierul” Blaga şi reintrarea liberalilor în jocul negocierilor.
Iliescu: „O combinaţie cu PD-L înseamnă subordonarea voinţei lui Băsescu“
Dacă deja o bună parte a social-democraţilor sunt convinşi că alianţa cu PD-L „este tot mai fezabilă”, Ion Iliescu continuă să fie de altă părere. Deşi nu respinge ideea unei negocieri preliminare cu ambele partide de dreapta, preşedintele susţine, cât se poate de ferm, că, decât o majoritate cu democraţii, sub papucul lui Traian Băsescu, mai bine o opoziţie cinstită. În spatele uşilor închise ale biroului lui Ilie Sârbu, cei care nu au abandonat încă uliţa liberală – puţini, chiar dacă Radu Mazăre, opozant al alianţei cu democraţii, spune că „unii sunt cu PD-L, alţii cu PNL, dar majoritatea încă nu ştiu cu cine să voteze” – s-au opus cu abnegaţie părerii majorităţii pro-PD-L, formată în jurul lui Miron Mitrea, şi aducând în discuţie, ca argument decisiv, persoana bau-bau-ului Traian Băsescu.
Foarte nervos în jurul prânzului, când Mitrea înregistra tot mai multe „adeziuni”, Iliescu a fost nevoit să se implice, pe parcursul discuţiilor, „cu fermitate”, conform declaraţiilor unor surse din interior
. La finalul convorbirilor, fostul preşedinte social-democrat, a părăsit teatrul de luptă mult mai relaxat, după ce şi-a făcut cunoscut mesajul în faţa conducerii social-democrate.
„Negocieri înseamnă chiar şi persoana premierului“
„Am intrat într-o fază în care se impun negocieri, cu siguranţă. Nimeni nu exclude acest demers”, a declarat, pentru Gândul, Ion Iliescu. „Nici un partid nu-şi poate asigura majoritatea. Se vor impune, deci, negocieri între cele trei formaţiuni principale. Două vor accede la guvernare, iar unul va merge în opoziţie. S-a decis ca, în stadiul actual, să se poarte negocieri şi cu unii, şi cu alţii. Apoi vom trage concluziile. Există şi posibilitatea de a rămâne în opoziţie”, a mai spus Iliescu. „Eu susţin, însă, ca, în primul
rând, să se poarte o discuţie cu PNL, o astfel de combinaţie fiind foarte posibilă. Altminteri, o combinaţie cu PD-L înseamnă subordonarea voinţei lui Traian Băsescu”, a susţinut, ferm pe poziţie, preşedintele de onoare al PSD. „Eu cred că acest vot are şi o altă semnificaţie – electoratul a dat încredere formaţiunilor care au avut o poziţie critică faţă de comportamentul preşedintelui Băsescu. Au votat deci pentru o posibilă coaliţie anti-Băsescu”, a adăugat liderul PSD.
Referitor la modalitatea de negociere cu PNL, care susţine că nu negociază funcţia de premier, Ion Iliescu a precizat: „Pentru PSD, negocieri înseamnă un complex de factori care intră în discuţie şi care duce la concluzii potrivite”. „Atât în legătură cu structura Parlamentului, a şefiei celor două Camere
, şi chiar a premierului. Deci ansamblul tuturor acţiunilor care urmează să fie realizate”, a mai spus Iliescu.
Cum ajungi în Parlament doar cu un singur vot
Sistemul de votare la aceste alegeri a fost unul mixt, în trei paşi. Acest sistem avantajează mai mult partidele decât candidaţii. Pe termen lung, uninominalul mixt avantajează partidele mari, iar, pe termen scurt, partidul clasat pe locul trei. Acesta e cel care beneficiază masiv de redistribuire.
Mai jos prezentăm cele trei faze ale acestui proces electoral în care încercăm să explicăm cum un candidat care s-a votat pe sine şi nu a mai obţinut niciun alt vot poate ajunge în Parlament.
În această fază, alegătorii dintr-un colegiu se duc la vot şi votează pentru un candidat sau altul.
După numărarea voturilor pe colegiu, candidatul care a luat peste 50% ajunge direct
în Parlament. Toate locurile din colegiile care nu au fost ocupate de candidaţi cu peste 50% trec în faza a II-a.
Faza a II-a: contează şi omul, şi partidul
În această fază se vor distribui locuri candidaţilor cu procente sub 50%, folosindu-se un criteriu în care contează numărul de voturi pe care le-a obţinut candidatul în colegiul său şi numărul de voturi pe care le-a obţinut partidul în judeţul respectiv sau
Bucureşti.
Deci, în această fază, contează candidatul şi partidul în aceeaşi măsură. Însă, fiind vorba de o împărţire cu numere întregi, va apărea unrest de număr de voturi – la partide şi un rest de colegii neacoperite. Toate aceste resturi trec în faza a III-a. Citeste tot articolul in Adevarul.
Mai jos prezentăm cele trei faze ale acestui proces electoral în care încercăm să explicăm cum un candidat care s-a votat pe sine şi nu a mai obţinut niciun alt vot poate ajunge în Parlament.
În această fază, alegătorii dintr-un colegiu se duc la vot şi votează pentru un candidat sau altul.
După numărarea voturilor pe colegiu, candidatul care a luat peste 50% ajunge direct
în Parlament. Toate locurile din colegiile care nu au fost ocupate de candidaţi cu peste 50% trec în faza a II-a.
Faza a II-a: contează şi omul, şi partidul
În această fază se vor distribui locuri candidaţilor cu procente sub 50%, folosindu-se un criteriu în care contează numărul de voturi pe care le-a obţinut candidatul în colegiul său şi numărul de voturi pe care le-a obţinut partidul în judeţul respectiv sau
Bucureşti.
Deci, în această fază, contează candidatul şi partidul în aceeaşi măsură. Însă, fiind vorba de o împărţire cu numere întregi, va apărea unrest de număr de voturi – la partide şi un rest de colegii neacoperite. Toate aceste resturi trec în faza a III-a. Citeste tot articolul in Adevarul.
Culmea votului. Situatie ridicola: catusele nu pot impiedica validarea ca deputat a lui Virgil Pop!
Candidatul PNL din colegiul 8 Turda, Virgil Pop, este un caz iesit din comun pentru ca acesta se afla in arest preventiv, dar castigarea unui post de deputat in viitorul Parlament nu poate fi invalidata. “Situatia, trebuie sa recunoastem, este inedita”, declara senatorul Peter Erkstein. Intrebat daca validarea lui Virgil Pop pe scaunul de deputat ar putea fi realizata si daca arestarea sa nu constituie, cumva, un impediment major, in sensul punerii in practica a procedurii si a finalizarii acesteia prin depunerea juramantului, Erkstein a explicat telefonic: “Arestarea preventiva nu este un motiv de invalidare. Din punct de vedere juridic, nu exista un impediment, dar va trebui avut in vedere regulamentul de miscare a detinutilor sau a celor aflati in stare de arest. Erkstein nu a exclus posibilitatea ca acesta sa fie adus din arest pentru a depune
juramantul ca viitor parlamentar, pentru ca apoi sa stea in arest atat cat considera instanta sau pana la limita la care legea obliga pe parcursul anchetei. Intrebat cum a fost posibil ca, dupa punerea in miscare a actiunii penale de catre DNA, lui Virgil Pop sa nu-i fie suspendata candidatura, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Daniel Morar, ne-a declarat ca “dreptul unei persoane de a alege si de a fi ales, asa cum prevede legea, nu poate fi limitat decat de o condamnare definitiva la o pedeapsa cu detentie”.
In ce priveste situatia juridica a viitorului deputat Virgil Pop, aceasta este destul de complicata. Mandatul de arestare al acestuia expira in 15 decembrie. Daca pana la acea data Virgil Pop va fi validat si viitorii parlamentari vor fi depus juramantul (inclusiv turdeanul, care ar urma sa fie adus in catuse la juramant, lasat sa participe la ceremonie si sa fie dus inapoi, in arest), atunci prelungirea mandatului va ridica o alta problema de natura juridica, intrucat prelungirea arestarii reprezinta o institutie separata de arestarea propriu-zisa in Codul de procedura penala. Ca atare, desi ancheta va merge mai departe fara a fi luata in considerare calitatea
de parlamentar deoarece faptele din dosar
ar fi savarsite inainte ca Pop sa aiba imunitate
, pentru o prelungire a arestarii va trebui girul viitorului Parlament. Ca de altfel, si pentru o viitoare perchezitie sau rearestare.
Denuntatorul «de campanie»
Pop a fost retinut în urma cu doua saptamâni de procurorii DNA sub acuzatia de trafic de influenta, in urma autodenuntului unui fost asociat. Denuntatorul a sustinut ca Pop ar fi primit o suma de bani, pentru a-i obtine un contract la Electrica Transilvania. Virgil Pop a respins acuza?iile. Instanta insa i-a dat mandat de arestare pentru 29 de zile. Pop a solicitat sa voteze din arest, dar nu a putut. Desi se afla dupa gratii in ziua alegerilor, Virgil Pop a reusit sa obtina 2.299 de voturi si sa castige un post de deputat. Cazul lui Pop se aseamana foarte mult cu al altor personaje politice cercetate de DNA, fiind vorba de dosare care au la baza un denuntator. De data aceasta a fost vorba de un denuntator “de campanie”. Avocatul lui Pop, Steluta Cataniciu, sustine ca ar fi vorba de un “dosar politic” care a avut nevoie de numai cinci zile de instrumentare pana la declansarea actiunii penale.
juramantul ca viitor parlamentar, pentru ca apoi sa stea in arest atat cat considera instanta sau pana la limita la care legea obliga pe parcursul anchetei. Intrebat cum a fost posibil ca, dupa punerea in miscare a actiunii penale de catre DNA, lui Virgil Pop sa nu-i fie suspendata candidatura, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie, Daniel Morar, ne-a declarat ca “dreptul unei persoane de a alege si de a fi ales, asa cum prevede legea, nu poate fi limitat decat de o condamnare definitiva la o pedeapsa cu detentie”.
In ce priveste situatia juridica a viitorului deputat Virgil Pop, aceasta este destul de complicata. Mandatul de arestare al acestuia expira in 15 decembrie. Daca pana la acea data Virgil Pop va fi validat si viitorii parlamentari vor fi depus juramantul (inclusiv turdeanul, care ar urma sa fie adus in catuse la juramant, lasat sa participe la ceremonie si sa fie dus inapoi, in arest), atunci prelungirea mandatului va ridica o alta problema de natura juridica, intrucat prelungirea arestarii reprezinta o institutie separata de arestarea propriu-zisa in Codul de procedura penala. Ca atare, desi ancheta va merge mai departe fara a fi luata in considerare calitatea
de parlamentar deoarece faptele din dosar
ar fi savarsite inainte ca Pop sa aiba imunitate
, pentru o prelungire a arestarii va trebui girul viitorului Parlament. Ca de altfel, si pentru o viitoare perchezitie sau rearestare.
Denuntatorul «de campanie»
Pop a fost retinut în urma cu doua saptamâni de procurorii DNA sub acuzatia de trafic de influenta, in urma autodenuntului unui fost asociat. Denuntatorul a sustinut ca Pop ar fi primit o suma de bani, pentru a-i obtine un contract la Electrica Transilvania. Virgil Pop a respins acuza?iile. Instanta insa i-a dat mandat de arestare pentru 29 de zile. Pop a solicitat sa voteze din arest, dar nu a putut. Desi se afla dupa gratii in ziua alegerilor, Virgil Pop a reusit sa obtina 2.299 de voturi si sa castige un post de deputat. Cazul lui Pop se aseamana foarte mult cu al altor personaje politice cercetate de DNA, fiind vorba de dosare care au la baza un denuntator. De data aceasta a fost vorba de un denuntator “de campanie”. Avocatul lui Pop, Steluta Cataniciu, sustine ca ar fi vorba de un “dosar politic” care a avut nevoie de numai cinci zile de instrumentare pana la declansarea actiunii penale.
Basescu a pierdut la urne. Castiga la masa verde?
sec prezidential. Prese-dintele Traian Basescu a pierdut, ieri, la urne lupta cu Alianta PSD-PC. Social- democratii si conservatorii, care au totalizat aproximativ 36% din voturi, sunt urmati in clasament, potrivit son-dajelor, de PD-L, cu 31 de procente. Potrivit baro-metrelor de opinie, liberalii ating pragul de 20%, iar UDMR intra in Parlament totalizand circa 7%, in timp ce aliatii din campanie
ai PD-L, respectiv PRM si PNG-CD, nu au trecut pragul electoral.
♦ Negocieri. Dupa anuntarea rezultatelor, liderii celor mai importante partide s-au aratat dispusi sa inceapa negocierile pentru formarea noului Guvern. Cei mai dispusi sa intre in dialog cu adversarii politici s-au aratat democrat- liberalii care au sustinut ca prima optiune de dialog este PNL. La randul lor, social-democratii au invitat celelalte partide la un dialog deschis pentru formarea noului Executiv.
♦ “Istoria se repeta”. PSD +PC au castigat cu aproximativ aceleasi procente si la alegerile precedente. Potrivit rezultatelor centralizate de Biroul Electoral Central la scrutinul din 28 noiembrie 2004, Uniunea Nationala PSD+PC a obtinut aproape 37% din voturile electoratului. Alianta D.A. PNL-PD a avut, la vremea respectiva, o proportie de 31%. Diferenta a fost ca atunci partidul lui Vadim Tudor a depasit pragul electoral.
Alianta PSD+PC castiga alegerile. Va pierde Guvernul din nou?
Altfel spus, sondajul INSOMAR, dat publicitatii ieri-seara la ora 21.00, releva faptul ca Alianta PSD+PC castiga alegerile parlamentare cu o proportie de 36%, in timp ce PD-L, adversarul principal al Aliantei, aduna doar 31 de procente. Liberalii lui Calin Popescu- Tariceanu se pot declara satisfacuti deoarece, potrivit INSOMAR, acestia totalizeaza 20%. UDMR, condusa de Marko Bela, a trecut pragul electoral fara probleme, Uniunea totalizand aproape 7%. PRM, reprezentat de Corneliu Vadim Tudor, si PNG-CD, condus de Gigi Becali, nu trec pragul de 5%. PRM a totalizat doar 3% din voturile electorilor , iar PNG 2%. Cu toate acestea mai au o sansa pur teoretica: sa castige 6 colegii de deputati si 3 de senatori, ceea ce este destul de dificil.
CCSB da 6 procente diferenta intre câstigatorul «rosu» si invinsul «portocaliu»
Victoria PSD la scrutinul de duminica a fost anuntata si de exit-poll-ul facut de CCSB la comanda Antenei 1. Potrivit CCSB, Alianta PSD+PC a obtinut 36,5%, PD-L s-a clasat pe locul secund cu numai 30,6%, la o diferenta considerabila de 6 procente. Liberalii s-au clasat pe locul al treilea cu 20,4 la suta la nivel national. Alt partid care a reusit sa treaca pragul electoral este UDMR, procentul acesteia cifrandu-se la 6,7 la suta. Nici PRM, nici PNG-CD nu au atins pragul celor 5 procente pentru accederea in Parlament, obtinand 2,5 la suta si respectiv 1,7 la suta. Potrivit exit-poll-ul, social-democratii iau si cele mai multe mandate de parlamentar, asa ca se pot lauda ca vor ramane si in urmatoarea legislatura cu grupul parlamentar cel mai numeros. La Camera
Deputatilor, PSD si PC vor avea 122 de mandate, democrat-liberalii lui Boc doar 102, liberalii- 68, iar UDMR va avea 22 de deputati. La Senat, grupul social-democratilor si conservatorilor va avea 52 de parlamentari, iar PD-L va numara 45 de mandate. Liberalii lui Tariceanu au reusit sa obtina increderea electoratului pentru 29 de mandate de senator, iar UDMR si-a impus vreo 11 senatori. Exit-poll-ul realizat de CCSB a fost facut la ora 19.00, cu doua ore inainte de inchiderea urnelor, si are o marja de eroare de numai unu la suta si reflecta “votul politic pe ansamblu”.
Semnalul decaderii PD-L a fost dat la alegerile locale
Semnalul decaderii PD-L a fost dat la alegerile locale, cand Vasile Blaga a pierdut Capitala in fata independentului cu trecut pesedist Sorin Oprescu. Atunci, Oprescu a totalizat 56,55% din voturi, iar Blaga 43,45%. In acea perioada, presedintele PD-L, Emil Boc, declara ca, daca partidul sau nu castiga alegerile generale, in secunda doi isi va da demisia.
Geoana a luat 71,3% din voturi, Blaga - 50,1%, Tariceanu - 45,4%
Presedintele PSD si candidatul din partea aliantei PSD-PC la functia de prim-ministru, Mircea Geoana, a luat 71,3% din voturi în colegiul 5 Senat Dolj, adjudecându-si fotoliul de senator, în timp ce presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu, va trebui sa astepte redistribuirea, potrivit INSOMAR.
«Istoria se repeta»: Rezultate aproape similare cu cele din 2004
PSD+PC a câstigat cu aproximativ aceleasi procente si la alegerile precedente. Potrivit rezultatelor centralizate de BEC la scrutinul din 28 noiembrie 2004, Uniunea Nationala PSD+PC a obtinut 36,45% la Senat si 35,95% la Camera Deputatilor. Alianta D.A. PNL-PD a avut un procent de 31,72% la Senat si 31,44% la Camera, PRM a inregistrat un scor de 13,40%, respectiv 12,74%, iar UDMR a luat 7,43% la Senat si 7,37% la Camera. Prezenta la urne a alegatorilor la scrutinul precedent a fost de 58,93% la nivel national.
(Luminita Castali, Bogdan Apostolescu)
PSD: «Social-democratii trebuie sa conduca noul Guvern»
Euforie la maxim la sediul central al PSD. Toata artileria grea a pesedistilor, in frunte cu Mircea Geoana, Miron Mitrea, Ion Iliescu si Daniela Popa, s-a postat pe scena imensa amplasata in curte, cu zece minute inainte de anuntarea oficiala a exit-poll-urilor. Care le-au anuntat victoria. „Votul s-a incheiat si nu exista nici o indoiala asupra rezultatului”, a declarat presedintele PSD, Mircea Geoana. Totodata, liderul PSD a multumit celor care au dat votul social-democratilor, afirmand ca acestia merita sa castige alegerile. „Suntem un partid puternic, care a meritat sa castige aceste alegeri”, a mai adaugat Geoana, invitand celelalte partide si pe seful statului la un dialog deschis pentru constituirea viitorului Guvern. Potrivit lui Geoana, nu exista alta alternativa in afara dialogului deschis, iar „jumatatile de masura” trebuie sa inceteze. „Va trebui sa construim acest Guvern incepand cu aceasta seara. Invit celelalte partide si pe Traian Basescu la un dialog deschis, a carui miza este viitorul Romaniei. Alternative nu exista, jumatatile de masura trebuie sa inceteze”, a explicat proaspatul castigator, estimand ca, dupa redistribuire PSD, va atinge pragul de 40% din mandatele viitorului Parlament. El le-a vorbit membrilor si simpatizantilor PSD, aflati in numar mare la sediul din strada Kiseleff, ca „romanii au declarat raspicat ca social-democratii trebuie sa conduca noul Guvern” . Bucuria liderului social-democrat a fost cu atat mai mare, cu cat a fost felicitat telefonic si de „prietenul” sau, premierul israelian Ehud Olmert. In timp ce Mircea Geoana se si vedea prim-ministru, liderul spiritual al PSD, Ion Iliescu, a avut o opinie diametral opusa. „Cum sa castigi alegerile cu 40%? Castigi cand ai peste 50%”, a spus Iliescu, sugerand ca PSD ar trebui sa negocieze cu PNL. El nu a exclus posibilitatea ca PSD sa ramana in opozitie, in cazul in care se reface Alianta D.A., dar a precizat, totodata, ca va fi „o opozitie solida. Ion Iliescu a mai recunoscut ca e putin probabil ca presedintele Basescu sa numeasca un premier de la PSD.
Perdantul PD-L spera sa faca Guvernul
Jale mare la sediul PD-L din Modrogan. Desi se asteptau sa castige cel putin 40% la alegeri, democrat-liberalii au luat cu zece procente… sub asteptari. Doar liderul partidului, Emil Boc, a “indraznit” sa imbrace geaca portocalie (cu care a clamat victoria de la alegerile din 2004) pentru a mai inviora putin atmosfera sumbra impusa de colegii sai. Toti democrat-liberalii aliniati pe scari, in spatele lui Boc, au afisat o tinuta neagra, de mare sobrietate, in ton cu rezultatele nu tocmai pozitive inregistrate de partidul lor. Adriean Videanu, Liviu Negoita, Gheorghe Flutur sau Vasile Blaga nu au schitat nici macar un zambet care sa tradeze ca ar fi fost atinsi de vreo nebanuita satisfactie la anuntarea rezultatului votului… Numai Boc si premierul cu vise rapid spulberate, Theodor Stolojan, au incercat sa le zambeasca fortat militantilor, veniti sa-i imbarbateze in noaptea marelui esec electoral. Zambetele cuplului Boc-Stolojan s-au pierdut insa in ceata si in noapte, pe masura ce televiziunile transmiteau in direct
, de pe ecranele imense amplasate in curtea PD-L, discursul de la sediul primului clasat, al PSD. Boc n-a avut rabdare sa asiste prea mult la euforia din curtea PSD si nici sa asculte discursul laudaros al lui Geoana. Asa ca a spus doua vorbe si a intrat suparat, cu tot alaiul pedelist, in sediul partidului. Nu inainte de a le multumi militantilor PD-L pentru ca au facut “cel mai bun scor din istorie (din istoria de un an a partidului - n.r.)”. Boc a incercat sa se imbarbateze singur, spunand ca, din moment ce nici un partid nu a obtinut 50% plus
1, inseamna ca nu exista nici un castigator. Deci, constitutional, nici un partid nu are motive sa-si revendice formarea Guvernului. Ignorand statisticile care plaseaza PD-L pe locul doi, Boc a dedus chiar ca electoratul a votat pentru dreapta, nu pentru stanga PSD. “Daca in aceasta seara a castigat cineva, aceasta este dreapta din Romania”, a clamat Boc, facand trimitere la eventuala refacere a aliantei cu PNL pentru o noua guvernare comuna. Scurta alocutiune a lui Boc, cu pretinsul castig al dreptei, a reluat practic idei din discursul de acum patru ani, cand s-a clamat victoria Aliantei D.A., desi urnele dictasera un alt castigator. “In aceasta seara, optiunile romanilor au fost pentru dreapta”, a anuntat subliminal Boc, facand suma PD-L cu PNL, suma neconfirmata insa si de discursul lui Tariceanu. La randul sau, Stolojan pare dispus sa treaca peste faptul ca acum doi ani a vrut sa rupa PNL si a anuntat solemn ca e gata sa negocieze cu liberalii pentru formarea noului Guvern. Stolojan a precizat ca, foarte probabil azi, pedelistii vor discuta cu presedintele Basescu pentru a decide noua formula de guvernare si ca PNL reprezinta pentru PD-L prima optiune pentru o coalitie la guvernare. Si el a sustinut visator ca dreapta a castigat alegerile. „De bucurie” ca a castigat alegerile, Elena Udrea a plecat in lacrimi de la sediul PD-L.
PNL face jocurile urmatoarei guvernari
Liberalii au fost destul de relaxati in asteptarea rezultatului scrutinului. In orice calcul politic, PNL va fi factorul care sa decida viitoarea formula de guvernare, atat PD-L, cat si PSD bazandu-se pe sprijinul liberalilor. Premierul Calin Popescu Tariceanu a spus ca votul de ieri a demonstrat ca romanii au incredere in PNL si in viziunea liberala asupra unei „Romanii mandre si prospere” . Totodata, premierul a facut un apel la unitate si la renuntarea la dispute politice fara sens. „Mai avem multe de facut si pentru a reusi acest lucru trebuie sa fim uniti. Astazi, trebuie sa lasam la o parte disputele politice fara sens si sa ne facem datoria. Romanii pot avea incredere in mine, in capacitatea mea si a PNL de a conduce in continuare Romania, in conformitate cu interesele lor, pentru o viata
mai buna”, a mai spus printre altele premierul.
ai PD-L, respectiv PRM si PNG-CD, nu au trecut pragul electoral.
♦ Negocieri. Dupa anuntarea rezultatelor, liderii celor mai importante partide s-au aratat dispusi sa inceapa negocierile pentru formarea noului Guvern. Cei mai dispusi sa intre in dialog cu adversarii politici s-au aratat democrat- liberalii care au sustinut ca prima optiune de dialog este PNL. La randul lor, social-democratii au invitat celelalte partide la un dialog deschis pentru formarea noului Executiv.
♦ “Istoria se repeta”. PSD +PC au castigat cu aproximativ aceleasi procente si la alegerile precedente. Potrivit rezultatelor centralizate de Biroul Electoral Central la scrutinul din 28 noiembrie 2004, Uniunea Nationala PSD+PC a obtinut aproape 37% din voturile electoratului. Alianta D.A. PNL-PD a avut, la vremea respectiva, o proportie de 31%. Diferenta a fost ca atunci partidul lui Vadim Tudor a depasit pragul electoral.
Alianta PSD+PC castiga alegerile. Va pierde Guvernul din nou?
Altfel spus, sondajul INSOMAR, dat publicitatii ieri-seara la ora 21.00, releva faptul ca Alianta PSD+PC castiga alegerile parlamentare cu o proportie de 36%, in timp ce PD-L, adversarul principal al Aliantei, aduna doar 31 de procente. Liberalii lui Calin Popescu- Tariceanu se pot declara satisfacuti deoarece, potrivit INSOMAR, acestia totalizeaza 20%. UDMR, condusa de Marko Bela, a trecut pragul electoral fara probleme, Uniunea totalizand aproape 7%. PRM, reprezentat de Corneliu Vadim Tudor, si PNG-CD, condus de Gigi Becali, nu trec pragul de 5%. PRM a totalizat doar 3% din voturile electorilor , iar PNG 2%. Cu toate acestea mai au o sansa pur teoretica: sa castige 6 colegii de deputati si 3 de senatori, ceea ce este destul de dificil.
CCSB da 6 procente diferenta intre câstigatorul «rosu» si invinsul «portocaliu»
Victoria PSD la scrutinul de duminica a fost anuntata si de exit-poll-ul facut de CCSB la comanda Antenei 1. Potrivit CCSB, Alianta PSD+PC a obtinut 36,5%, PD-L s-a clasat pe locul secund cu numai 30,6%, la o diferenta considerabila de 6 procente. Liberalii s-au clasat pe locul al treilea cu 20,4 la suta la nivel national. Alt partid care a reusit sa treaca pragul electoral este UDMR, procentul acesteia cifrandu-se la 6,7 la suta. Nici PRM, nici PNG-CD nu au atins pragul celor 5 procente pentru accederea in Parlament, obtinand 2,5 la suta si respectiv 1,7 la suta. Potrivit exit-poll-ul, social-democratii iau si cele mai multe mandate de parlamentar, asa ca se pot lauda ca vor ramane si in urmatoarea legislatura cu grupul parlamentar cel mai numeros. La Camera
Deputatilor, PSD si PC vor avea 122 de mandate, democrat-liberalii lui Boc doar 102, liberalii- 68, iar UDMR va avea 22 de deputati. La Senat, grupul social-democratilor si conservatorilor va avea 52 de parlamentari, iar PD-L va numara 45 de mandate. Liberalii lui Tariceanu au reusit sa obtina increderea electoratului pentru 29 de mandate de senator, iar UDMR si-a impus vreo 11 senatori. Exit-poll-ul realizat de CCSB a fost facut la ora 19.00, cu doua ore inainte de inchiderea urnelor, si are o marja de eroare de numai unu la suta si reflecta “votul politic pe ansamblu”.
Semnalul decaderii PD-L a fost dat la alegerile locale
Semnalul decaderii PD-L a fost dat la alegerile locale, cand Vasile Blaga a pierdut Capitala in fata independentului cu trecut pesedist Sorin Oprescu. Atunci, Oprescu a totalizat 56,55% din voturi, iar Blaga 43,45%. In acea perioada, presedintele PD-L, Emil Boc, declara ca, daca partidul sau nu castiga alegerile generale, in secunda doi isi va da demisia.
Geoana a luat 71,3% din voturi, Blaga - 50,1%, Tariceanu - 45,4%
Presedintele PSD si candidatul din partea aliantei PSD-PC la functia de prim-ministru, Mircea Geoana, a luat 71,3% din voturi în colegiul 5 Senat Dolj, adjudecându-si fotoliul de senator, în timp ce presedintele PNL, Calin Popescu Tariceanu, va trebui sa astepte redistribuirea, potrivit INSOMAR.
«Istoria se repeta»: Rezultate aproape similare cu cele din 2004
PSD+PC a câstigat cu aproximativ aceleasi procente si la alegerile precedente. Potrivit rezultatelor centralizate de BEC la scrutinul din 28 noiembrie 2004, Uniunea Nationala PSD+PC a obtinut 36,45% la Senat si 35,95% la Camera Deputatilor. Alianta D.A. PNL-PD a avut un procent de 31,72% la Senat si 31,44% la Camera, PRM a inregistrat un scor de 13,40%, respectiv 12,74%, iar UDMR a luat 7,43% la Senat si 7,37% la Camera. Prezenta la urne a alegatorilor la scrutinul precedent a fost de 58,93% la nivel national.
(Luminita Castali, Bogdan Apostolescu)
PSD: «Social-democratii trebuie sa conduca noul Guvern»
Euforie la maxim la sediul central al PSD. Toata artileria grea a pesedistilor, in frunte cu Mircea Geoana, Miron Mitrea, Ion Iliescu si Daniela Popa, s-a postat pe scena imensa amplasata in curte, cu zece minute inainte de anuntarea oficiala a exit-poll-urilor. Care le-au anuntat victoria. „Votul s-a incheiat si nu exista nici o indoiala asupra rezultatului”, a declarat presedintele PSD, Mircea Geoana. Totodata, liderul PSD a multumit celor care au dat votul social-democratilor, afirmand ca acestia merita sa castige alegerile. „Suntem un partid puternic, care a meritat sa castige aceste alegeri”, a mai adaugat Geoana, invitand celelalte partide si pe seful statului la un dialog deschis pentru constituirea viitorului Guvern. Potrivit lui Geoana, nu exista alta alternativa in afara dialogului deschis, iar „jumatatile de masura” trebuie sa inceteze. „Va trebui sa construim acest Guvern incepand cu aceasta seara. Invit celelalte partide si pe Traian Basescu la un dialog deschis, a carui miza este viitorul Romaniei. Alternative nu exista, jumatatile de masura trebuie sa inceteze”, a explicat proaspatul castigator, estimand ca, dupa redistribuire PSD, va atinge pragul de 40% din mandatele viitorului Parlament. El le-a vorbit membrilor si simpatizantilor PSD, aflati in numar mare la sediul din strada Kiseleff, ca „romanii au declarat raspicat ca social-democratii trebuie sa conduca noul Guvern” . Bucuria liderului social-democrat a fost cu atat mai mare, cu cat a fost felicitat telefonic si de „prietenul” sau, premierul israelian Ehud Olmert. In timp ce Mircea Geoana se si vedea prim-ministru, liderul spiritual al PSD, Ion Iliescu, a avut o opinie diametral opusa. „Cum sa castigi alegerile cu 40%? Castigi cand ai peste 50%”, a spus Iliescu, sugerand ca PSD ar trebui sa negocieze cu PNL. El nu a exclus posibilitatea ca PSD sa ramana in opozitie, in cazul in care se reface Alianta D.A., dar a precizat, totodata, ca va fi „o opozitie solida. Ion Iliescu a mai recunoscut ca e putin probabil ca presedintele Basescu sa numeasca un premier de la PSD.
Perdantul PD-L spera sa faca Guvernul
Jale mare la sediul PD-L din Modrogan. Desi se asteptau sa castige cel putin 40% la alegeri, democrat-liberalii au luat cu zece procente… sub asteptari. Doar liderul partidului, Emil Boc, a “indraznit” sa imbrace geaca portocalie (cu care a clamat victoria de la alegerile din 2004) pentru a mai inviora putin atmosfera sumbra impusa de colegii sai. Toti democrat-liberalii aliniati pe scari, in spatele lui Boc, au afisat o tinuta neagra, de mare sobrietate, in ton cu rezultatele nu tocmai pozitive inregistrate de partidul lor. Adriean Videanu, Liviu Negoita, Gheorghe Flutur sau Vasile Blaga nu au schitat nici macar un zambet care sa tradeze ca ar fi fost atinsi de vreo nebanuita satisfactie la anuntarea rezultatului votului… Numai Boc si premierul cu vise rapid spulberate, Theodor Stolojan, au incercat sa le zambeasca fortat militantilor, veniti sa-i imbarbateze in noaptea marelui esec electoral. Zambetele cuplului Boc-Stolojan s-au pierdut insa in ceata si in noapte, pe masura ce televiziunile transmiteau in direct
, de pe ecranele imense amplasate in curtea PD-L, discursul de la sediul primului clasat, al PSD. Boc n-a avut rabdare sa asiste prea mult la euforia din curtea PSD si nici sa asculte discursul laudaros al lui Geoana. Asa ca a spus doua vorbe si a intrat suparat, cu tot alaiul pedelist, in sediul partidului. Nu inainte de a le multumi militantilor PD-L pentru ca au facut “cel mai bun scor din istorie (din istoria de un an a partidului - n.r.)”. Boc a incercat sa se imbarbateze singur, spunand ca, din moment ce nici un partid nu a obtinut 50% plus
1, inseamna ca nu exista nici un castigator. Deci, constitutional, nici un partid nu are motive sa-si revendice formarea Guvernului. Ignorand statisticile care plaseaza PD-L pe locul doi, Boc a dedus chiar ca electoratul a votat pentru dreapta, nu pentru stanga PSD. “Daca in aceasta seara a castigat cineva, aceasta este dreapta din Romania”, a clamat Boc, facand trimitere la eventuala refacere a aliantei cu PNL pentru o noua guvernare comuna. Scurta alocutiune a lui Boc, cu pretinsul castig al dreptei, a reluat practic idei din discursul de acum patru ani, cand s-a clamat victoria Aliantei D.A., desi urnele dictasera un alt castigator. “In aceasta seara, optiunile romanilor au fost pentru dreapta”, a anuntat subliminal Boc, facand suma PD-L cu PNL, suma neconfirmata insa si de discursul lui Tariceanu. La randul sau, Stolojan pare dispus sa treaca peste faptul ca acum doi ani a vrut sa rupa PNL si a anuntat solemn ca e gata sa negocieze cu liberalii pentru formarea noului Guvern. Stolojan a precizat ca, foarte probabil azi, pedelistii vor discuta cu presedintele Basescu pentru a decide noua formula de guvernare si ca PNL reprezinta pentru PD-L prima optiune pentru o coalitie la guvernare. Si el a sustinut visator ca dreapta a castigat alegerile. „De bucurie” ca a castigat alegerile, Elena Udrea a plecat in lacrimi de la sediul PD-L.
PNL face jocurile urmatoarei guvernari
Liberalii au fost destul de relaxati in asteptarea rezultatului scrutinului. In orice calcul politic, PNL va fi factorul care sa decida viitoarea formula de guvernare, atat PD-L, cat si PSD bazandu-se pe sprijinul liberalilor. Premierul Calin Popescu Tariceanu a spus ca votul de ieri a demonstrat ca romanii au incredere in PNL si in viziunea liberala asupra unei „Romanii mandre si prospere” . Totodata, premierul a facut un apel la unitate si la renuntarea la dispute politice fara sens. „Mai avem multe de facut si pentru a reusi acest lucru trebuie sa fim uniti. Astazi, trebuie sa lasam la o parte disputele politice fara sens si sa ne facem datoria. Romanii pot avea incredere in mine, in capacitatea mea si a PNL de a conduce in continuare Romania, in conformitate cu interesele lor, pentru o viata
mai buna”, a mai spus printre altele premierul.
Preşedintele Băsescu a anunţat că nu se va consulta cu partidele pentru noul Guvern înainte de validarea alegerilor
Preşedintele Traian Băsescu a dezminţit zvonurile conform cărora s-ar fi întâlnit cu PSD pentru a negocia o eventuală formulă de guvern. Şeful statului a ţinut să precizeze că nu va începe consultările cu partidele pentru desemnarea premierului decât după validarea alegerilor.
"Pentru că se apropie ziua alegerilor şi pentru că în acelaşi timp observ lansarea unor teorii cu privire la ce urmează după, consider obligatoriu să fac o decalraţie în care să prezint termenii legali şi constituţionali care urmează până la instalarea viiotrului guvern", a spus Traian Băsescu.
Şeful statului a prezentat un calendar al procedurilor constituţionale, aşa cum decurg din Legea fundamentală.
"Estimez că alegerile vor fi validate de BEC în jurul datei
de 6 decembrie. Numai după ce se face validarea alegerilor, poate intra în funcţiune art. 103 din Constituţie care obligă la începerea consultărilor dintre preşedinte şi Parlament pentru formarea Guvernului. Aici explicaţiile sunt simple, există partide la limita de a intra în Parlament. Nu poate fi omis nimeni de la discuţii. După data validării, voi începe consultările. Voi emite decretul de convocare a Parlamentului, în conformitate cu art. 100 din Constituţie. Data pentru care Parlamentul va fi convocat nu poate fi înainte de 13 decembrie", a explicat Băsescu.
Până pe 20 decembrie noul
legislativ ar trebui să fie funcţional. Abia apoi se va putea discuta despre un premier, care va trebui validat împreună cu echipa şi programul
de guvernare în plenul Parlamentului.
"Nu mă voi abate în nicio situaţie, sub presiunea partidelor, de la acest calendar care este bazat pe termenele constituţionale", a adăugat şeful statului.
Traian Băsescu a făcut apel la partide, instituţii şi ziarişti să ţină seama de reperele constituţionale atunci când lansează comentarii şi analize, declaraţii despre negocierile în vederea formării noului Guvern. Şeful statului a făcut şi o referire indirectă la liderul PSD, Mircea Geoană, care a spus că în noaptea de 30 noiembrie PSD ar urma să înceapă negocierile pentru formarea noului Guvern iar acestea să se încheie curând.
"Pentru că se apropie ziua alegerilor şi pentru că în acelaşi timp observ lansarea unor teorii cu privire la ce urmează după, consider obligatoriu să fac o decalraţie în care să prezint termenii legali şi constituţionali care urmează până la instalarea viiotrului guvern", a spus Traian Băsescu.
Şeful statului a prezentat un calendar al procedurilor constituţionale, aşa cum decurg din Legea fundamentală.
"Estimez că alegerile vor fi validate de BEC în jurul datei
de 6 decembrie. Numai după ce se face validarea alegerilor, poate intra în funcţiune art. 103 din Constituţie care obligă la începerea consultărilor dintre preşedinte şi Parlament pentru formarea Guvernului. Aici explicaţiile sunt simple, există partide la limita de a intra în Parlament. Nu poate fi omis nimeni de la discuţii. După data validării, voi începe consultările. Voi emite decretul de convocare a Parlamentului, în conformitate cu art. 100 din Constituţie. Data pentru care Parlamentul va fi convocat nu poate fi înainte de 13 decembrie", a explicat Băsescu.
Până pe 20 decembrie noul
legislativ ar trebui să fie funcţional. Abia apoi se va putea discuta despre un premier, care va trebui validat împreună cu echipa şi programul
de guvernare în plenul Parlamentului.
"Nu mă voi abate în nicio situaţie, sub presiunea partidelor, de la acest calendar care este bazat pe termenele constituţionale", a adăugat şeful statului.
Traian Băsescu a făcut apel la partide, instituţii şi ziarişti să ţină seama de reperele constituţionale atunci când lansează comentarii şi analize, declaraţii despre negocierile în vederea formării noului Guvern. Şeful statului a făcut şi o referire indirectă la liderul PSD, Mircea Geoană, care a spus că în noaptea de 30 noiembrie PSD ar urma să înceapă negocierile pentru formarea noului Guvern iar acestea să se încheie curând.
Iliescu: Nu cred în răsturnarea de situaţie, cu PD-L pe primul loc
a aflarea rezultatelor parţiale comunciate luni dimineaţă, de Biroul
Electoral Central, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, şi-a reîntărit afirmaţia potrivit căreia PSD nu a cîştigat alegerile, pentru că " a câştiga alegerile înseamnă să ai 50%+1". În orice caz, Iliescu nu crede că răsturnarea aceasta de situaţie, cu PD-L-ul în frunte, până nu vede rezultatele definitive.
"Sper ca până la final să se confirme ideea că PSD-ul repetă performanţa din 2004 şi că va fi primul
partid", a declarat Ion Iliescu.
Întrebat dacă se mulţumeşte cu locul doi, Iliescu spune că oricum locul secund e echivalent cu primul la aceste alegeri, eşecul fiind unul pur psihologic.
În legătură cu numirea primului ministru, preşedintele de onoare al PSD declară că nu are nici cea mai vagă idee cine va fi. "Nu sunt Mafalda să ştiu cine va fi premier".
Electoral Central, preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, şi-a reîntărit afirmaţia potrivit căreia PSD nu a cîştigat alegerile, pentru că " a câştiga alegerile înseamnă să ai 50%+1". În orice caz, Iliescu nu crede că răsturnarea aceasta de situaţie, cu PD-L-ul în frunte, până nu vede rezultatele definitive.
"Sper ca până la final să se confirme ideea că PSD-ul repetă performanţa din 2004 şi că va fi primul
partid", a declarat Ion Iliescu.
Întrebat dacă se mulţumeşte cu locul doi, Iliescu spune că oricum locul secund e echivalent cu primul la aceste alegeri, eşecul fiind unul pur psihologic.
În legătură cu numirea primului ministru, preşedintele de onoare al PSD declară că nu are nici cea mai vagă idee cine va fi. "Nu sunt Mafalda să ştiu cine va fi premier".
Parada militară a început la Arcul de Triumf în prezenţa preşedintelui Băsescu
reşedintele Traian Băsescu a depus o coroană de flori în cadrul ceremoniei de la Arcul de Triumf, după care a început parada militară.
Preşedintele Traian Băsescu a depus coroana de flori la Arcul de Triumf, imediat după intonarea imnului naţional. La eveniment participă şi foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, precum şi premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Pe sub Arcul de Triumf sunt aşteptaţi să defileze aproximativ 1.600 de militari din cadrul Map, 400 de lucrători MIRA, jandarmerie şi servicii
secrete.
Elicopterele IAR Puma Socat şi avioanele MIG 21 Lancer nu mai zboară la parada de astăzi din Bucureşti din cauza ceţii dense.
Anterior, oficiali din cadrul Armatei, Parlamentului şi diplomaţi au depus coroane de flori în cadrul unui ceremonial militar şi religios de la monumentul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol cu ocazia Zilei Naţionale. Festivităţile din Parcul Carol au început în jurul orei 9.00 cu intonarea imnului naţional.
După primirea oficialilor, un sobor de preoţi militari împreună cu Prea Sfinţitul Varsanufie Prahoveanul au ţinut un Te Deum în memoria eroilor români care s-au jertfit de-a lungul timpului pentru patrie. În cadrul ceremoniei din Parcul Carol, au fost depuse coroane de flori din partea Ministerului Apărării, a Senatului României, Camerei
Deputaţilor, preşedinţiei, serviciilor secrete, veteranilor de război şi corpului ataşaţilor militari străini.
După slujba religioasă s-a trecut la defilarea regimentului 30 Gardă şi Protocol "Mihai Viteazul". La festivităţile de la mormântul Ostaşului Necunoscut a participat şi prinţul Paul şi principesa Margareta, însă a lipsit preşedintele Traian Băsescu.
Sărbătoare mare este şi la Alba Iulia
De Ziua Marii Uniri, mii de oameni sunt aşteptaţi să participe la manifestările din oraş. În această dimineaţă au loc depuneri de coroane, precum şi ceremonia de primire a soliilor provinciilor româneşti.
Preşedintele Traian Băsescu a depus coroana de flori la Arcul de Triumf, imediat după intonarea imnului naţional. La eveniment participă şi foştii preşedinţi Emil Constantinescu şi Ion Iliescu, precum şi premierul Călin Popescu Tăriceanu.
Pe sub Arcul de Triumf sunt aşteptaţi să defileze aproximativ 1.600 de militari din cadrul Map, 400 de lucrători MIRA, jandarmerie şi servicii
secrete.
Elicopterele IAR Puma Socat şi avioanele MIG 21 Lancer nu mai zboară la parada de astăzi din Bucureşti din cauza ceţii dense.
Anterior, oficiali din cadrul Armatei, Parlamentului şi diplomaţi au depus coroane de flori în cadrul unui ceremonial militar şi religios de la monumentul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol cu ocazia Zilei Naţionale. Festivităţile din Parcul Carol au început în jurul orei 9.00 cu intonarea imnului naţional.
După primirea oficialilor, un sobor de preoţi militari împreună cu Prea Sfinţitul Varsanufie Prahoveanul au ţinut un Te Deum în memoria eroilor români care s-au jertfit de-a lungul timpului pentru patrie. În cadrul ceremoniei din Parcul Carol, au fost depuse coroane de flori din partea Ministerului Apărării, a Senatului României, Camerei
Deputaţilor, preşedinţiei, serviciilor secrete, veteranilor de război şi corpului ataşaţilor militari străini.
După slujba religioasă s-a trecut la defilarea regimentului 30 Gardă şi Protocol "Mihai Viteazul". La festivităţile de la mormântul Ostaşului Necunoscut a participat şi prinţul Paul şi principesa Margareta, însă a lipsit preşedintele Traian Băsescu.
Sărbătoare mare este şi la Alba Iulia
De Ziua Marii Uniri, mii de oameni sunt aşteptaţi să participe la manifestările din oraş. În această dimineaţă au loc depuneri de coroane, precum şi ceremonia de primire a soliilor provinciilor româneşti.
PSD a câştigat alegerile. Încep negocierile pentru Guvern
SD decide cu cine se va alia, liderii PNL au primit rezultatul votului pe un ton moderat, iar PD-L, printre lacrimi, a transmis un mesaj de prietenie foştilor aliaţi liberali
Ion Iliescu: „Se negociază primul
ministru şi alianţele politice”
Primele alegeri parlamentare uninominale au fost câştigate de către PSD, la o distanţă de cinci – şase procente de PD-L, în timp ce liberalii se menţin în jurul a 20 la sută. UDMR trece pragul electoral, iar PRM dispare, cu tot cu liderul său Corneliu Vadim Tudor, din Parlament, pentru prima dată
de la Revoluţie. PNG, partidul lui Gigi Becali, a obţinut în jur de 2 procente, fără să se apropie măcar de pragul electoral de 5 la sută.
Acestea sunt rezultatele celor două exit-polls, realizate de Insomar şi CCSB, la comanda Realitatea TV şi, respectiv, Antena 3. Sociologii averztizează însă că aceste estimări nu spun cu certitudine cine a câştigat alegerile, totul depinzând de redistribuirea mandatelor în colegiile în care nici un candidat nu a obţinut majoritatea de 50 la sută plus
1.
Conform Insomar, la Senat, clasamentul este următorul, rotunjind cifrele: PSD+PC – 36 la sută ( de fapt, 35,9 la sută); PD-L – 31 la sută (31,1 procente); PNL – 20 la sută (19,9 la sută, de fapt) şi UDMR – 7 la sută ( 6,7 procente). PRM a obţinut 3,4 la sută şi PNG – 2,1 la sută. La Camera Deputaţilor, ordinea se păstrează, cu mici diferenţe: PSD+PC – 36 la sută (36,2 la sută); PD-L – 30 la sută (30,3); PNL – 20 la sută (20,4 la sută).
CCSB dă următorul clasament general, tot cu rotunjirea procentelor: PSD+PC – 37 la sută (36,5 la sută); PD-L – 31 la sută (30,6 la sută); PNL – 20 la sută (20,4 la sută) şi UDMR – 7 la sută (6,7 la sută). PRM a obţinut 2,5 la sută şi PNG – 1,7 la sută. Pe mandate, situaţia este următoare la Senat: PSD+PC – 52; PD-L – 45; PNL – 29; UDMR – 11. La Cameră
, PSD+PC – 122 de mandate; PD-L – 102; PNL – 68 şi UDMR – 22.
Ion Iliescu: „Se negociază primul
ministru şi alianţele politice”
Primele alegeri parlamentare uninominale au fost câştigate de către PSD, la o distanţă de cinci – şase procente de PD-L, în timp ce liberalii se menţin în jurul a 20 la sută. UDMR trece pragul electoral, iar PRM dispare, cu tot cu liderul său Corneliu Vadim Tudor, din Parlament, pentru prima dată
de la Revoluţie. PNG, partidul lui Gigi Becali, a obţinut în jur de 2 procente, fără să se apropie măcar de pragul electoral de 5 la sută.
Acestea sunt rezultatele celor două exit-polls, realizate de Insomar şi CCSB, la comanda Realitatea TV şi, respectiv, Antena 3. Sociologii averztizează însă că aceste estimări nu spun cu certitudine cine a câştigat alegerile, totul depinzând de redistribuirea mandatelor în colegiile în care nici un candidat nu a obţinut majoritatea de 50 la sută plus
1.
Conform Insomar, la Senat, clasamentul este următorul, rotunjind cifrele: PSD+PC – 36 la sută ( de fapt, 35,9 la sută); PD-L – 31 la sută (31,1 procente); PNL – 20 la sută (19,9 la sută, de fapt) şi UDMR – 7 la sută ( 6,7 procente). PRM a obţinut 3,4 la sută şi PNG – 2,1 la sută. La Camera Deputaţilor, ordinea se păstrează, cu mici diferenţe: PSD+PC – 36 la sută (36,2 la sută); PD-L – 30 la sută (30,3); PNL – 20 la sută (20,4 la sută).
CCSB dă următorul clasament general, tot cu rotunjirea procentelor: PSD+PC – 37 la sută (36,5 la sută); PD-L – 31 la sută (30,6 la sută); PNL – 20 la sută (20,4 la sută) şi UDMR – 7 la sută (6,7 la sută). PRM a obţinut 2,5 la sută şi PNG – 1,7 la sută. Pe mandate, situaţia este următoare la Senat: PSD+PC – 52; PD-L – 45; PNL – 29; UDMR – 11. La Cameră
, PSD+PC – 122 de mandate; PD-L – 102; PNL – 68 şi UDMR – 22.
Presa internaţională: România va trece printr-o perioadă tulbure
ocial-democraţii şi-au recapătat popularitatea în rândul electoratului român, scrie presa străină. Promisiunile legate de mărirea salariilor şi o mai bună protecţie socială pe timp de criză economică i-au adus stângii cele mai multe voturi la alegerile parlamentare din România, consemnează jurnalele europene.
Urmaşii comuniştilor, social-democraţii ies victorioşi din alegeri, dar forma viitorului guvern de la Bucureşti rămâne incertă, scrie postul de televiziune BBC pe pagina sa de Internet. În cei 19 ani scurşi de la Revoluţia română, stânga a arătat mai multă disciplină în vreme ce alianţele de centru-dreapta au obţinut victorii la limită şi s-au destrămat din cauza tensiunilor din timpul guvernării.
Germanii de la Deutsche Welle afirmă că România se află în faţa unor vremuri tulburi. Cum niciun partid nu este aşteptat să obţină majoritatea parlamentară, următoarea coaliţie de guvernare a acestui stat, membru al Uniunii Europene şi al NATO, este greu de prevăzut. Viitorul cabinet se va confrunta cu efectele crizei economice globale, care vor frâna avântul României după 8 ani de creştere economică, conchid jurnaliştii germani.
Americanii de la Forbes sunt de părere că principalul obiectiv al guvernanţilor români ar trebui să fie reglarea pieţei financiare
. Importantă este rapiditatea cu care vor fi puse bazele unei noi coaliţii, dar şi componenţa acesteia. Orice coaliţie care nu va cuprinde social-democraţii, ar fi un atu pentru pieţe, cel puţin pe termen scurt, a declarat economistul James Lord pentru revista Forbes.
În opinia cotidianului francez Liberation, victoria PSD-ului se datorează promisiunilor făcute cu privire la o creştere substanţială a salariilor. PSD şi-a recâştigat popularitatea în ultimele săptămâni, atrângând cetăţenii cu promisiuni legate de o mai bună protecţie socială.
În schimb, agenţia Associated Press priveşte cu scepticism hotârărea liderului PSD, Mircea Geoană, de a-şi respecta platforma prezentată în campania
electorală. Geoană promite venituri mai mari pentru locuitorii satelor şi oraşelor mici din România, locuri unde agricultura se practică la fel ca în secolul al 19-lea. Propune dublarea salariului minim şi impozite mai mari pentru cei bogaţi, dar a uitat să precizeze şi detaliile, notează Associated Press.
Urmaşii comuniştilor, social-democraţii ies victorioşi din alegeri, dar forma viitorului guvern de la Bucureşti rămâne incertă, scrie postul de televiziune BBC pe pagina sa de Internet. În cei 19 ani scurşi de la Revoluţia română, stânga a arătat mai multă disciplină în vreme ce alianţele de centru-dreapta au obţinut victorii la limită şi s-au destrămat din cauza tensiunilor din timpul guvernării.
Germanii de la Deutsche Welle afirmă că România se află în faţa unor vremuri tulburi. Cum niciun partid nu este aşteptat să obţină majoritatea parlamentară, următoarea coaliţie de guvernare a acestui stat, membru al Uniunii Europene şi al NATO, este greu de prevăzut. Viitorul cabinet se va confrunta cu efectele crizei economice globale, care vor frâna avântul României după 8 ani de creştere economică, conchid jurnaliştii germani.
Americanii de la Forbes sunt de părere că principalul obiectiv al guvernanţilor români ar trebui să fie reglarea pieţei financiare
. Importantă este rapiditatea cu care vor fi puse bazele unei noi coaliţii, dar şi componenţa acesteia. Orice coaliţie care nu va cuprinde social-democraţii, ar fi un atu pentru pieţe, cel puţin pe termen scurt, a declarat economistul James Lord pentru revista Forbes.
În opinia cotidianului francez Liberation, victoria PSD-ului se datorează promisiunilor făcute cu privire la o creştere substanţială a salariilor. PSD şi-a recâştigat popularitatea în ultimele săptămâni, atrângând cetăţenii cu promisiuni legate de o mai bună protecţie socială.
În schimb, agenţia Associated Press priveşte cu scepticism hotârărea liderului PSD, Mircea Geoană, de a-şi respecta platforma prezentată în campania
electorală. Geoană promite venituri mai mari pentru locuitorii satelor şi oraşelor mici din România, locuri unde agricultura se practică la fel ca în secolul al 19-lea. Propune dublarea salariului minim şi impozite mai mari pentru cei bogaţi, dar a uitat să precizeze şi detaliile, notează Associated Press.
Stolojan: Dacă vom câştiga, ne prezentăm în faţa preşedintelui cu capul sus, el decide premierul
Prim-vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan a declarat astăzi că, dacă democrat-liberalii vor câştiga alegerile, se vor prezenta în faţa preşedintelui cu capul sus, iar şeful statului va decide din ce partid numeşte premierul.
"Dacă PDL va câştiga, rezultatul ne permite să ne prezentăm în faţa preşedintelui cu capul sus. Preşedintele va hotărî de unde va desemna premierul", a spus Theodor Stolojan, citat de Mediafax.
El a spus că diferenţa dintre rezultatele exit-poll-urilor şi rezultatele parţiale anunţate de BEC poate fi explicat prin faptul că este prima dată
când au loc alegeri uninominale în colegii
"Dacă PDL va câştiga, rezultatul ne permite să ne prezentăm în faţa preşedintelui cu capul sus. Preşedintele va hotărî de unde va desemna premierul", a spus Theodor Stolojan, citat de Mediafax.
El a spus că diferenţa dintre rezultatele exit-poll-urilor şi rezultatele parţiale anunţate de BEC poate fi explicat prin faptul că este prima dată
când au loc alegeri uninominale în colegii
Băsescu: De ce românii lasă în Parlament oameni despre care ştiu lucruri rele?
ntr-un interviu difuzat luni de Radio România Actualităţi, preşedintele Traian Băsescu s-a opinat că "votul din 30 noiembrie poate fi o realitate în care ne putem descifra". Mai precis, "Dacă intră în Parlament oameni despre care ştim lucruri rele, va trebui să ne întrebăm: Oare de ce românii, care sunt exigenţi cu clasa politică în viaţa de zi cu zi, le-au dat un nou mandat? Ştiu eu?", s-a întrebat el retoric.
În cadrul interviului, preşedintele a mai declarat că "prima prioritate" a anului 2009 va fi păstrarea locurilor de muncă. "Este cel mai important lucru pe care noi toţi putem să-l facem sau trebuie să-l facem. Sigur, reuşita nu va fi 100%. Într-o situaţie de criză, important este să iei cele mai bune măsuri, pentru ca impactul crizei să fie diminuat".
Problema crizei, crede Traian Băsescu, "este o chestiune de un an, poate doi, aşa cum sunt evaluările specialiştilor", precizând că nu face decât să exprime ceea ce a înţeles din discuţiile cu specialiştii: nu este vorba despre "îndrăzneala de a da o estimare a crizei". Finanţarea europeană există şi va fi esenţială în depăşirea crizei: "Ţine de noi, de guvernanţi, de oamenii politici, cât de rapid vom utiliza aceşti bani. România va arăta altfel după ce se termină primul exerciţiu bugetar, în 2013, primul exerciţiu bugetar al Uniunii."
"Vor fi câteva sute de kilometri de autostrăzi, vor fi multe lucrări în zona de mediu, de regularizare a râurilor, agricultura va fi alta, deci România va fi o ţară care va trece peste criză mai uşor decât statele dezvoltate. Va trece mai uşor, pentru că epicentrul crizei nu este aici. Noi vom culege doar efecte şi va trebui să luptăm împotriva acestor efecte. Aş spune că sunt optimist în ceea ce priveşte România în ansamblu, chiar dacă va trebui să trecem o perioadă grea în 2009 şi cred că românii au toate motivele să fie optimişti, chiar dacă au foarte multe motive de nemulţumire", a spus Traian Băsescu. "Este foarte clar că, uneori, speranţele şi exigenţele românilor au luat-o înaintea posibilităţilor pe care le aveam, de modernizare rapidă".
În cadrul interviului, preşedintele a mai declarat că "prima prioritate" a anului 2009 va fi păstrarea locurilor de muncă. "Este cel mai important lucru pe care noi toţi putem să-l facem sau trebuie să-l facem. Sigur, reuşita nu va fi 100%. Într-o situaţie de criză, important este să iei cele mai bune măsuri, pentru ca impactul crizei să fie diminuat".
Problema crizei, crede Traian Băsescu, "este o chestiune de un an, poate doi, aşa cum sunt evaluările specialiştilor", precizând că nu face decât să exprime ceea ce a înţeles din discuţiile cu specialiştii: nu este vorba despre "îndrăzneala de a da o estimare a crizei". Finanţarea europeană există şi va fi esenţială în depăşirea crizei: "Ţine de noi, de guvernanţi, de oamenii politici, cât de rapid vom utiliza aceşti bani. România va arăta altfel după ce se termină primul exerciţiu bugetar, în 2013, primul exerciţiu bugetar al Uniunii."
"Vor fi câteva sute de kilometri de autostrăzi, vor fi multe lucrări în zona de mediu, de regularizare a râurilor, agricultura va fi alta, deci România va fi o ţară care va trece peste criză mai uşor decât statele dezvoltate. Va trece mai uşor, pentru că epicentrul crizei nu este aici. Noi vom culege doar efecte şi va trebui să luptăm împotriva acestor efecte. Aş spune că sunt optimist în ceea ce priveşte România în ansamblu, chiar dacă va trebui să trecem o perioadă grea în 2009 şi cred că românii au toate motivele să fie optimişti, chiar dacă au foarte multe motive de nemulţumire", a spus Traian Băsescu. "Este foarte clar că, uneori, speranţele şi exigenţele românilor au luat-o înaintea posibilităţilor pe care le aveam, de modernizare rapidă".
Blaga, premierul neoficial al unei posibile alianţe PD-L-PNL
Finalul şedinţei de Birou Permanent al PSD i-a găsit negri de supărare pe liderii partidului: Mircea Geoană, Miron Mitrea şi Liviu Dragnea.
Surse social democrate au declarat pentru Cotidianul că negocierile cu liberalii ar fi picat şi asta pentru că premierul Tăriceanu ar fi convenit să se întâlnească cu preşedintele Băsescu pentru a discuta despre un guvern PNL-PD-L, poimâine-seară la Vila
Lac 2. Sursele citate susţin că pedeliştii ar fi dispuşi să-i ofere lui Tăriceanu preşedinţia Camerei
Deputaţilor şi o eventuală funcţie de vicepremier lui Bogdan Olteanu. Mai mult, preşedintele Băsescu ar fi dispus să ia în calcul chiar varianta unui premier care să nu provină de la PD-L, posibil un tehnocrat. Cu toate acestea, numele cotat cu cele mai mari şanse să fie desemnat să formeze un guvern PD-L - PNL, la care să adere, eventual, şi UDMR, este cel al lui Vasile Blaga.
Surse social democrate au declarat pentru Cotidianul că negocierile cu liberalii ar fi picat şi asta pentru că premierul Tăriceanu ar fi convenit să se întâlnească cu preşedintele Băsescu pentru a discuta despre un guvern PNL-PD-L, poimâine-seară la Vila
Lac 2. Sursele citate susţin că pedeliştii ar fi dispuşi să-i ofere lui Tăriceanu preşedinţia Camerei
Deputaţilor şi o eventuală funcţie de vicepremier lui Bogdan Olteanu. Mai mult, preşedintele Băsescu ar fi dispus să ia în calcul chiar varianta unui premier care să nu provină de la PD-L, posibil un tehnocrat. Cu toate acestea, numele cotat cu cele mai mari şanse să fie desemnat să formeze un guvern PD-L - PNL, la care să adere, eventual, şi UDMR, este cel al lui Vasile Blaga.
Scorul PSD nu este categoric, o coaliţie PNL-PDL ar fi pe placul economiştilor - presa internaţională
enţiile internaţionale de presă relatează despre rezultatul alegerilor din România remarcând că victoria social-democraţilor este insuficientă pentru a le asigura guvernarea şi subliniază că, în condiţiile crizei economice, cea mai viabilă ar fi o coaliţie între PNL şi PD-L.
Stânga social-democrată s-a clasat în fruntea alegerilor legislative de duminică din România, cu un avans de cinci puncte procentuale asupra principalului său adversar, Partidul Democrat-Liberal (PD-L, de opoziţie), dar rămâne minoritară în viitorul Parlament, relatează France-Presse, care redă rezultatele celor două exit-polluri efectuate de Insomar şi CCSB. Liberalii premierului Călin Popescu-Tăriceanu sunt pe poziţia a treia, cu 20% din voturi, în timp ce cu aproape 7% din voturi, UDMR este singura formaţiune care mai intră în Parlament şi devine încă o dată, potrivit AFP, un interlocutor important în negocierea unei coaliţii.
În schimb, remarcă agenţia franceză de ştiri, Partidul România Mare, de extremă-dreaptă, devenit în 2000 cea de-a doua forţă politică a ţării, rămâne pentru prima oară în afara Parlamentului. France-Presse remarcă şi rata de participare scăzută, de 39,26%, cea mai slabă din 1990 până în prezent.
Proclamând "victoria" PSD, preşedintele Mircea Geoană a invitat imediat "toate partidele politice şi pe preşedintele Traian Băsescu la un dialog deschis", în vederea formării unei majorităţi. Geoană, candidat declarat la postul de premier, a dat asigurări că social-democraţii vor conduce guvernul, relateză AFP. "Nu există nicio scuză pentru a ignora voinţa electoratului, clar exprimată", a spus Geoană.
Optimismul său a fost totuşi temperat de preşedintele PD-L, Emil Boc, potrivit AFP. În opinia lui Boc, "niciun partid nu a obţinut mai mult de 50% din voturi pentru a putea pretinde că formează singur guvernul", aşa cum spune Constituţia. "Dacă există un învingător, atunci mai degrabă este dreapta", a adăugat el, sugerând, potrivit AFP, o revenire la alianţa de centru-dreapta dintre partidul său şi PNL, care au ajuns la putere în 2004, dar s-au despărţit în 2007.
Boc, scrie AFP, nu a făcut decât să repete poziţia şefului statului, care a afirmat că dreapta ar fi "mai potrivită pentru a pune în aplicare un program anticriză" şi a insistat că alegerea viitorului premier - şi deci a partidului chemat să formeze majoritatea - îi aparţine.
Dacă se confirmă ultimele sondaje preelectorale, scorul PSD este mai mic decât cel sperat de responsabilii săi, lăsând deschide toate opţiunile, subliniază analiştii. "Responsabilitatea preşedintelui Băsescu este enormă, pentru că România traversează perioada cea mai dificilă din 1990", a declarat pentru AFP politologul Iosif Boda. "Din cauza campaniei electorale, partidele politice au evitat să vorbească serios despre criza economică şi nimeni nu a îndrăznit să evoce măsuri de austeritate" care riscă să devină indispensabile în 2009", a subliniat Boda. Aceeaşi analiză, notează AFP, o face şi editorialistul cotidianului Gândul, Cristian Tudor Popescu, potrivit căruia "totul depinde de atitudinea lui Băsescu".
"Întrebarea se pune dacă el este mai preocupat mai mult de şansele sale de a obţine un al doilea mandat de preşedinte în 2009 decât de necesitatea de a găsi rapid o formulă de guvernare benefică pentru ţară", spune Popescu.
Înainte de orice predicţie, "trebuie ţinut cont de două elemente: aritmetica posibilelor coaliţii şi imprevizibilitatea preşedintelui Băsescu", a comentat, la rândul său, editorialistul Cotidianului Doru Buşcu, citat de AFP.
Associated Press anunţă, la rândul său, că, potrivit exit-pollurilor, stânga social-democrată din România, care a promis să facă mai suportabil impactul crizei economice globale, a obţinut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de duminică, dar nu suficiente pentru a câştiga puterea. Două exit-polluri, care în trecut au făcut proiecţii de încredere, au creditat blocul
de stânga cu aproape 36% din voturi. Partidul, explică AP, care include foşti lideri din perioada comunistă, încă poate rămâne în opoziţie.
Teama faţă de criza economică mondială a fost o temă majoră de campanie, iar rezultatul a fost interpretat ca o dezavuare a premierului Tăriceanu. El a supărat şi a dezamăgit mulţi alegători sugerând recent că România este cumva imună la criza globală. "Mesajul electoratului român în această seară este că lucrurile nu mai merg. Lucrurile trebuie schimbate din temelii cu un guvern social-democrat", a spus liderul PSD, Mircea Geoană, într-un discurs televizat. Dar alţi lideri ai partidului stăteau cu feţe destul de posomorâte în timp ce Geoană rostea discursul, remarcă AP. Social-democraţii sperau într-un sprijin mai mare şi nu este clar dacă vor reuşi să-şi unească forţele cu un alt partid pentru a conduce. Oficiali de rang înalt ai partidului au fost acuzaţi de corupţie, iar imaginea publică proastă a partidului aproape sigur a fost un factor pentru atitudinea lipsită de entuziasm.
Tăriceanu a încercat în schimb să pună rezultatul într-o lumină favorabilă. "Vreau ca România să meargă înainte, nu înapoi", a spus el într-un discurs televizat.
Sunt de aşteptat să fie demarate aproape imediat negocieri intense între partide, dar ele s-ar putea prelungi mult în decembrie. Băsescu va numi în cele din urmă un premier, iar parlamentul trebuie să-i valideze alegerea. Partidul lui Băsescu şi partidul lui Tăriceanu au mai multe voturi decât social-democraţii. "Aceasta ne obligă să ducem politici de centru-dreapta în viitorul guvern", a declarat Emil Boc, liderul democrat-liberalilor.
Criticii guvernului minoritar al lui Tăriceanu îi reproşează că a expus România la dezastru financiar
prin aceleaşi politici de piaţă liberă care au ajutat-o să intre în Uniunea Europeană în 2007, notează AP. În ultimii trei ani, economia României a crescut cu 8% pe an. Au crescut salariile, parţial graţie cotei unice de impozitare de 16% atât pentru veniturile personale, cât şi pentru cele ale companiilor, cotă pe care liberalii lui Tăriceanu au introdus-o în 2005 pentru a atrage investiţii străine.
Săptămâna trecută însă, producătorul franco-român de automobile Renault Dacia şi-a oprit producţia până la 7 decembrie după ce vânzările au scăzut cu 30% în octombrie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Producătorul de oţel Arcelor Mittal a anunţat că-şi va închide temporar o fabrică din vestul României, ca urmare a unei scăderi globale a comenzilor, notează Associated Press.
Partidul Social-Democrat din România, format din foştii comunişti, a câştigat cele mai multe voturi la alegerile generale, după ce a promis mai multe beneficii sociale pentru a contracara impactul crizei financiare globale, anunţă la rândul său Bloomberg.
Cei 18 milioane de alegători din România au fost chemaţi să decidă care este partidul cel mai capabil să administreze consecinţele tulburărilor ecomomice mondiale după ani de prosperitate. Românii se tem de încetinirea economică, inclusiv de concedieri şi pierderea investiţiilor străine, în condiţiile în care moneda naţională slăbeşte, iar bursele sunt în cădere, explică Bloomberg.
Agenţia remarcă rata mică de participare la vot şi notează că mulţi cetăţeni au plecat în afara localităţilor pentru minivacanţa de Ziua naţională.
România a cunoscut un avânt economic în ultimii ani, când aderarea la UE din 2007 a ajutat la creşterea salariilor, a dus la creşterea preţurilor pe piaţa imobiliară şi de retail şi a determinat cele mai robuste vânzări de automobile din cele 27 naţiuni ale UE anul trecut. Companii străine între care Carrefour SA, Ikea, Starbucks Corp., Nokia Oyj şi Ford Motor Co.au intrat şi s-au extins pe piaţa din românia, dând principalelor oraşe o înfăţişare mai occidentală şi oferind o mai largă varietate de bunuri de consum, relatează Bloomberg.
Agenţia aminteşte de slăbirea monedei naţionale în raport cu dolarul, de scăderea vînzărilor de automobile din octombrie, precum şi de faptul că Dacia SA, producătorul de dulciuri Kraft Romania SA şi producătorul siderurgic Arcelor Mittal România au anunţat reduceri ale producţiei sau concedieri care în octombrie au afectat în total 4.000 de oameni, ceea ce înseamnă că şomajul va creşte de la rata sa actuală de 4%.
Toate cele trei principale partide au promis că vor aloca mai mult pentru programe
sociale, pentru salariile din sectorul public şi pentru infrastructură. Aceasta a făcut ca niciun partid să nu rămână cu o majoritate clară, iar liderii politici vor avea acum de purtat negocieri pentru formarea unei coaliţii de guvernare, scrie Bloomberg.
Lipsa unui câştigător majoritar al alegerilor lasă sub semnul incertidunii şi cine ar putea fi următorul prim-ministru, notează agenţia, care trece în revistă cele trei opţiuni ale partidelor - Geoană, Tăriceanu şi Stolojan. "A spune cine va forma viitorul guvern este doar o speculaţie", a declarat Ana-Maria Moşneagu, director al Asociaţiei Pro-Democraţia din Bucureşti, citată de Bloomberg. "Totul ţine de coaliţiile politice", a explicat ea.
Bloomberg citează un raport din 27 noiembrie al Citigroup Global Markets Ltd., potrivit căruia cel mai probabil rezultat al negocierilor postelectorale este o alianţă între social-democraţi şi liberalii lui Tăriceanu. Raportul acordă 35% şanse formării unei astfel de coaliţii, în timp ce o coaliţie PNL-PDL ar avea 30% şanse, iar PSD-PDL, rivali în campanie, doar 20% şanse.
O coaliţie între social-democraţi, care au guvernat ţara zece din ultimii 18 ani, şi liberali "probabil va fi lipsită de coerenţă şi determinarea de a duce la capăt disciplina fiscală de care este atâta nevoie", au scris economiştii care au întocmit cercetarea. Rezultatul va fi "negativ" pentru pieţe, au prognozat ei.
O coaliţie între liberali şi liberali-democraţi ar fi "cel mai bine primit rezultat de către pieţe", deşi parteneriatul ar putea fi instabil, din cauza anilor de neînţelegeri dintre liderii celor două partide.
Pentru că niciun partid nu a obţinut majoritatea, Băsescu are dreptul de a se împotrivi unui candidat. El se opune atât candidaturii lui Tăriceanu, cât şi a lui Geoană şi este aliat politic cu Stolojan, precizează Bloomberg.
Reuters, la rândul său, remarcă faptul că alegerile din România au intervenit într-un moment critic şi aminteşte de conflictul dintre premierul Tăriceanu şi preşedintele Băsescu după aderarea ţării la UE. Pasul reformelor a fost încetinit, iar Parlamentul a blocat eforturile anticorupţie, provocând nemulţumirea UE, scrie Reuters.
Economia a încetinit, iar analiştii avertizează că politicile fiscale slabe au făcut România mai vulnerabilă la criza financiară decât multe dintre vecinele ei, notează Reuters. Ca răspuns la blocajul de politici, două agenţii de rating au scăzut cota României până la gradul care o face neatractivă pentru investiţii. Pentru a evita criza, un nou guvern trebuie să reglementeze rapid cheltuielile fiscale şi să convingă pieţele financiare că va avea o politică fermă. Însă aceasta va depinde de cât de repede progresează negocierile pentru formarea unei coaliţii.
Economiştii mai avertizează, scrie Reuters, că PSD ar putea fi mai puţin dispus decât celelalte partide să strângă cureaua fiscală. "Tot ceea ce nu-i va implica pe social-democraţi ar fi un plus pentru pieţe, cel puţin pe termen scurt", spune James Lord, de la Standard Bank din Londra.
Un diplomat european de la Bucureşti este mai optimist şi spune că votul asigură
orice coaliţie cu mai mult de 50% voturi în Parlament, ceea ce îi dă puterea de a întreprinde reforme fiscale nepopulare. "Dă şansa de a crea un guvern puternic, adică ceea ce îi trebuie României în aceste vremuri de criză economică", a declarat diplomatul citat de Reuters sub acoperirea anonimatului.
Unii analişti spun că o mare coaliţie, care să adune toate partidele, este, de asemenea, posibilă. "Dreapta a câştigat, aşa că în mod normal primul partener de dialog va fi PNL", a declarat Stolojan. Liberalii au luat o atitudine de expectativă, spunând doar că cererea lor va fi de a-şi menţine postul de premier. "Abia le aşteptăm propunerile", a declarat pentru Reuters Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei
Deputaţilor.
Şi agenţia chineză de ştiri Xinhua relatează despre rezultatul alegerilor din România notând că "social-democraţii vor rămâne cel mai mare partid din Parlament pentru următorii patru ani".
Stânga social-democrată s-a clasat în fruntea alegerilor legislative de duminică din România, cu un avans de cinci puncte procentuale asupra principalului său adversar, Partidul Democrat-Liberal (PD-L, de opoziţie), dar rămâne minoritară în viitorul Parlament, relatează France-Presse, care redă rezultatele celor două exit-polluri efectuate de Insomar şi CCSB. Liberalii premierului Călin Popescu-Tăriceanu sunt pe poziţia a treia, cu 20% din voturi, în timp ce cu aproape 7% din voturi, UDMR este singura formaţiune care mai intră în Parlament şi devine încă o dată, potrivit AFP, un interlocutor important în negocierea unei coaliţii.
În schimb, remarcă agenţia franceză de ştiri, Partidul România Mare, de extremă-dreaptă, devenit în 2000 cea de-a doua forţă politică a ţării, rămâne pentru prima oară în afara Parlamentului. France-Presse remarcă şi rata de participare scăzută, de 39,26%, cea mai slabă din 1990 până în prezent.
Proclamând "victoria" PSD, preşedintele Mircea Geoană a invitat imediat "toate partidele politice şi pe preşedintele Traian Băsescu la un dialog deschis", în vederea formării unei majorităţi. Geoană, candidat declarat la postul de premier, a dat asigurări că social-democraţii vor conduce guvernul, relateză AFP. "Nu există nicio scuză pentru a ignora voinţa electoratului, clar exprimată", a spus Geoană.
Optimismul său a fost totuşi temperat de preşedintele PD-L, Emil Boc, potrivit AFP. În opinia lui Boc, "niciun partid nu a obţinut mai mult de 50% din voturi pentru a putea pretinde că formează singur guvernul", aşa cum spune Constituţia. "Dacă există un învingător, atunci mai degrabă este dreapta", a adăugat el, sugerând, potrivit AFP, o revenire la alianţa de centru-dreapta dintre partidul său şi PNL, care au ajuns la putere în 2004, dar s-au despărţit în 2007.
Boc, scrie AFP, nu a făcut decât să repete poziţia şefului statului, care a afirmat că dreapta ar fi "mai potrivită pentru a pune în aplicare un program anticriză" şi a insistat că alegerea viitorului premier - şi deci a partidului chemat să formeze majoritatea - îi aparţine.
Dacă se confirmă ultimele sondaje preelectorale, scorul PSD este mai mic decât cel sperat de responsabilii săi, lăsând deschide toate opţiunile, subliniază analiştii. "Responsabilitatea preşedintelui Băsescu este enormă, pentru că România traversează perioada cea mai dificilă din 1990", a declarat pentru AFP politologul Iosif Boda. "Din cauza campaniei electorale, partidele politice au evitat să vorbească serios despre criza economică şi nimeni nu a îndrăznit să evoce măsuri de austeritate" care riscă să devină indispensabile în 2009", a subliniat Boda. Aceeaşi analiză, notează AFP, o face şi editorialistul cotidianului Gândul, Cristian Tudor Popescu, potrivit căruia "totul depinde de atitudinea lui Băsescu".
"Întrebarea se pune dacă el este mai preocupat mai mult de şansele sale de a obţine un al doilea mandat de preşedinte în 2009 decât de necesitatea de a găsi rapid o formulă de guvernare benefică pentru ţară", spune Popescu.
Înainte de orice predicţie, "trebuie ţinut cont de două elemente: aritmetica posibilelor coaliţii şi imprevizibilitatea preşedintelui Băsescu", a comentat, la rândul său, editorialistul Cotidianului Doru Buşcu, citat de AFP.
Associated Press anunţă, la rândul său, că, potrivit exit-pollurilor, stânga social-democrată din România, care a promis să facă mai suportabil impactul crizei economice globale, a obţinut cele mai multe voturi la alegerile parlamentare de duminică, dar nu suficiente pentru a câştiga puterea. Două exit-polluri, care în trecut au făcut proiecţii de încredere, au creditat blocul
de stânga cu aproape 36% din voturi. Partidul, explică AP, care include foşti lideri din perioada comunistă, încă poate rămâne în opoziţie.
Teama faţă de criza economică mondială a fost o temă majoră de campanie, iar rezultatul a fost interpretat ca o dezavuare a premierului Tăriceanu. El a supărat şi a dezamăgit mulţi alegători sugerând recent că România este cumva imună la criza globală. "Mesajul electoratului român în această seară este că lucrurile nu mai merg. Lucrurile trebuie schimbate din temelii cu un guvern social-democrat", a spus liderul PSD, Mircea Geoană, într-un discurs televizat. Dar alţi lideri ai partidului stăteau cu feţe destul de posomorâte în timp ce Geoană rostea discursul, remarcă AP. Social-democraţii sperau într-un sprijin mai mare şi nu este clar dacă vor reuşi să-şi unească forţele cu un alt partid pentru a conduce. Oficiali de rang înalt ai partidului au fost acuzaţi de corupţie, iar imaginea publică proastă a partidului aproape sigur a fost un factor pentru atitudinea lipsită de entuziasm.
Tăriceanu a încercat în schimb să pună rezultatul într-o lumină favorabilă. "Vreau ca România să meargă înainte, nu înapoi", a spus el într-un discurs televizat.
Sunt de aşteptat să fie demarate aproape imediat negocieri intense între partide, dar ele s-ar putea prelungi mult în decembrie. Băsescu va numi în cele din urmă un premier, iar parlamentul trebuie să-i valideze alegerea. Partidul lui Băsescu şi partidul lui Tăriceanu au mai multe voturi decât social-democraţii. "Aceasta ne obligă să ducem politici de centru-dreapta în viitorul guvern", a declarat Emil Boc, liderul democrat-liberalilor.
Criticii guvernului minoritar al lui Tăriceanu îi reproşează că a expus România la dezastru financiar
prin aceleaşi politici de piaţă liberă care au ajutat-o să intre în Uniunea Europeană în 2007, notează AP. În ultimii trei ani, economia României a crescut cu 8% pe an. Au crescut salariile, parţial graţie cotei unice de impozitare de 16% atât pentru veniturile personale, cât şi pentru cele ale companiilor, cotă pe care liberalii lui Tăriceanu au introdus-o în 2005 pentru a atrage investiţii străine.
Săptămâna trecută însă, producătorul franco-român de automobile Renault Dacia şi-a oprit producţia până la 7 decembrie după ce vânzările au scăzut cu 30% în octombrie comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Producătorul de oţel Arcelor Mittal a anunţat că-şi va închide temporar o fabrică din vestul României, ca urmare a unei scăderi globale a comenzilor, notează Associated Press.
Partidul Social-Democrat din România, format din foştii comunişti, a câştigat cele mai multe voturi la alegerile generale, după ce a promis mai multe beneficii sociale pentru a contracara impactul crizei financiare globale, anunţă la rândul său Bloomberg.
Cei 18 milioane de alegători din România au fost chemaţi să decidă care este partidul cel mai capabil să administreze consecinţele tulburărilor ecomomice mondiale după ani de prosperitate. Românii se tem de încetinirea economică, inclusiv de concedieri şi pierderea investiţiilor străine, în condiţiile în care moneda naţională slăbeşte, iar bursele sunt în cădere, explică Bloomberg.
Agenţia remarcă rata mică de participare la vot şi notează că mulţi cetăţeni au plecat în afara localităţilor pentru minivacanţa de Ziua naţională.
România a cunoscut un avânt economic în ultimii ani, când aderarea la UE din 2007 a ajutat la creşterea salariilor, a dus la creşterea preţurilor pe piaţa imobiliară şi de retail şi a determinat cele mai robuste vânzări de automobile din cele 27 naţiuni ale UE anul trecut. Companii străine între care Carrefour SA, Ikea, Starbucks Corp., Nokia Oyj şi Ford Motor Co.au intrat şi s-au extins pe piaţa din românia, dând principalelor oraşe o înfăţişare mai occidentală şi oferind o mai largă varietate de bunuri de consum, relatează Bloomberg.
Agenţia aminteşte de slăbirea monedei naţionale în raport cu dolarul, de scăderea vînzărilor de automobile din octombrie, precum şi de faptul că Dacia SA, producătorul de dulciuri Kraft Romania SA şi producătorul siderurgic Arcelor Mittal România au anunţat reduceri ale producţiei sau concedieri care în octombrie au afectat în total 4.000 de oameni, ceea ce înseamnă că şomajul va creşte de la rata sa actuală de 4%.
Toate cele trei principale partide au promis că vor aloca mai mult pentru programe
sociale, pentru salariile din sectorul public şi pentru infrastructură. Aceasta a făcut ca niciun partid să nu rămână cu o majoritate clară, iar liderii politici vor avea acum de purtat negocieri pentru formarea unei coaliţii de guvernare, scrie Bloomberg.
Lipsa unui câştigător majoritar al alegerilor lasă sub semnul incertidunii şi cine ar putea fi următorul prim-ministru, notează agenţia, care trece în revistă cele trei opţiuni ale partidelor - Geoană, Tăriceanu şi Stolojan. "A spune cine va forma viitorul guvern este doar o speculaţie", a declarat Ana-Maria Moşneagu, director al Asociaţiei Pro-Democraţia din Bucureşti, citată de Bloomberg. "Totul ţine de coaliţiile politice", a explicat ea.
Bloomberg citează un raport din 27 noiembrie al Citigroup Global Markets Ltd., potrivit căruia cel mai probabil rezultat al negocierilor postelectorale este o alianţă între social-democraţi şi liberalii lui Tăriceanu. Raportul acordă 35% şanse formării unei astfel de coaliţii, în timp ce o coaliţie PNL-PDL ar avea 30% şanse, iar PSD-PDL, rivali în campanie, doar 20% şanse.
O coaliţie între social-democraţi, care au guvernat ţara zece din ultimii 18 ani, şi liberali "probabil va fi lipsită de coerenţă şi determinarea de a duce la capăt disciplina fiscală de care este atâta nevoie", au scris economiştii care au întocmit cercetarea. Rezultatul va fi "negativ" pentru pieţe, au prognozat ei.
O coaliţie între liberali şi liberali-democraţi ar fi "cel mai bine primit rezultat de către pieţe", deşi parteneriatul ar putea fi instabil, din cauza anilor de neînţelegeri dintre liderii celor două partide.
Pentru că niciun partid nu a obţinut majoritatea, Băsescu are dreptul de a se împotrivi unui candidat. El se opune atât candidaturii lui Tăriceanu, cât şi a lui Geoană şi este aliat politic cu Stolojan, precizează Bloomberg.
Reuters, la rândul său, remarcă faptul că alegerile din România au intervenit într-un moment critic şi aminteşte de conflictul dintre premierul Tăriceanu şi preşedintele Băsescu după aderarea ţării la UE. Pasul reformelor a fost încetinit, iar Parlamentul a blocat eforturile anticorupţie, provocând nemulţumirea UE, scrie Reuters.
Economia a încetinit, iar analiştii avertizează că politicile fiscale slabe au făcut România mai vulnerabilă la criza financiară decât multe dintre vecinele ei, notează Reuters. Ca răspuns la blocajul de politici, două agenţii de rating au scăzut cota României până la gradul care o face neatractivă pentru investiţii. Pentru a evita criza, un nou guvern trebuie să reglementeze rapid cheltuielile fiscale şi să convingă pieţele financiare că va avea o politică fermă. Însă aceasta va depinde de cât de repede progresează negocierile pentru formarea unei coaliţii.
Economiştii mai avertizează, scrie Reuters, că PSD ar putea fi mai puţin dispus decât celelalte partide să strângă cureaua fiscală. "Tot ceea ce nu-i va implica pe social-democraţi ar fi un plus pentru pieţe, cel puţin pe termen scurt", spune James Lord, de la Standard Bank din Londra.
Un diplomat european de la Bucureşti este mai optimist şi spune că votul asigură
orice coaliţie cu mai mult de 50% voturi în Parlament, ceea ce îi dă puterea de a întreprinde reforme fiscale nepopulare. "Dă şansa de a crea un guvern puternic, adică ceea ce îi trebuie României în aceste vremuri de criză economică", a declarat diplomatul citat de Reuters sub acoperirea anonimatului.
Unii analişti spun că o mare coaliţie, care să adune toate partidele, este, de asemenea, posibilă. "Dreapta a câştigat, aşa că în mod normal primul partener de dialog va fi PNL", a declarat Stolojan. Liberalii au luat o atitudine de expectativă, spunând doar că cererea lor va fi de a-şi menţine postul de premier. "Abia le aşteptăm propunerile", a declarat pentru Reuters Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei
Deputaţilor.
Şi agenţia chineză de ştiri Xinhua relatează despre rezultatul alegerilor din România notând că "social-democraţii vor rămâne cel mai mare partid din Parlament pentru următorii patru ani".
marți, 7 iulie 2009
Năstase lucrează să-i ia imunitatea lui Băsescu
bia scăpat de urmărirea penală, fostul premier se va ocupa de redactarea proiectului de lege prin care PSD vrea să modifice Constituţia Românieic
Conducerea PSD a votat pentru revizuirea Constituţiei şi eliminarea imunităţii demnitarilor. Coordonatorul real al echipei de lucru va fi însuşi Adrian Năstase.
Mircea Geoană a anunţat ieri că Biroul
Permanent Naţional al formaţiunii pe care o conduce a aprobat, cu o singură abţinere, demararea procedurilor de revizuirea Constituţiei prin organizarea unui referendum odată cu alegerile parlamentare din toamnă.
Liderul PSD a precizat că o comisie internă va elabora şi depune
la Parlament, în decurs de o săptămână, un proiect legislativ privind eliminarea imunităţii pentru faptele penale săvârşite de toate categoriile de demnitari: parlamentari, miniştri şi preşedinte. La pachet, social-democraţii vor propune, potrivit liderului lor, şi egalizarea tratamentului în faţa legii pentru actualii şi foştii miniştri.
Geoană a anunţat că respectiva comisie va fi condusă de deputatul Valer Dorneanu. Surse social-democrate ne-au declarat însă că responsabilul real de acest proiect este Adrian Năstase, care va lucra alături de Victor Ponta.
Potrivit surselor amintite, Năstase va fi cel care va redacta propunerea ce va fi depusă în Legislativ, numele lui Dorneanu fiind folosit pentru a nu inflama opinia publică. Fostul premier ar urma să devină oficial promotorul acestui proiect abia după ce el va ajunge în Parlament.
Cum ar vota partidele
Pesediştii sunt singurii susţinători ai propunerii de eliminare a imunităţii pentru demnitari. Conservatorii, colegi de alianţă cu social-democraţii, au şi ei rezerve serioase. „Pesemne că, fără să ştim, am ajuns o ţară cu o viaţă politică mai civilizată şi o justiţie mai corectă decât multe dintre statele UE, care menţin imunitatea
. Imunitatea nu e un privilegiu al demnitarilor, ci al alegătorilor care le cedează din suveranitate", este de părere deputatul Sergiu Andon, preşedintele Comisiei juridice.
PDL, PNL şi PRM au anunţat deja că se împotrivesc ideii de eliminare a imunităţii şi au criticat demersul lui Mircea Geoană. Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat că susţine principiul eliminării privilegiilor pentru demnitari, dar a precizat că nu se poate pronunţa până când nu vede proiectul PSD.
Ce prevede legea
Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Cu 103 deputaţi şi 44 de senatori, PSD poate iniţia procedura de revizuire pentru eliminarea imunităţii.
Pentru adoptarea propunerii este nevoie de obţinerea unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
Revizuirea capătă caracter definitiv după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Concurenţă la revizuirea Constituţiei
Instituţia prezidenţială, Fundaţia „Horia Rusu" şi PSD au organizat separat discuţii aplicate privind regimul constituţional. Înfiinţată de şeful statului, Comisia prezidenţială de analiză a limitelor politice şi constituţionale ale regimului de guvernare are termen până la 31 octombrie 2008 pentru prezentarea raportului.
Fundaţia liberală s-a arătat deja interesată de schimbarea regimului constituţional, punând în discuţie monarhia constituţională sau republica parlamentară. PSD a anunţat că doreşte modificarea Constituţiei în ce priveşte regimul imunităţii.
Se pot regla detalii ale instituţiei imunităţii, dar instituţia ca atare nu trebuie abandonată, aşa cum nu e o soluţie să dai foc canapelei dacă te-a înşelat soţia
Sergiu Andon, preşedintele Comisiei juridce din Camera Deputaţ
Conducerea PSD a votat pentru revizuirea Constituţiei şi eliminarea imunităţii demnitarilor. Coordonatorul real al echipei de lucru va fi însuşi Adrian Năstase.
Mircea Geoană a anunţat ieri că Biroul
Permanent Naţional al formaţiunii pe care o conduce a aprobat, cu o singură abţinere, demararea procedurilor de revizuirea Constituţiei prin organizarea unui referendum odată cu alegerile parlamentare din toamnă.
Liderul PSD a precizat că o comisie internă va elabora şi depune
la Parlament, în decurs de o săptămână, un proiect legislativ privind eliminarea imunităţii pentru faptele penale săvârşite de toate categoriile de demnitari: parlamentari, miniştri şi preşedinte. La pachet, social-democraţii vor propune, potrivit liderului lor, şi egalizarea tratamentului în faţa legii pentru actualii şi foştii miniştri.
Geoană a anunţat că respectiva comisie va fi condusă de deputatul Valer Dorneanu. Surse social-democrate ne-au declarat însă că responsabilul real de acest proiect este Adrian Năstase, care va lucra alături de Victor Ponta.
Potrivit surselor amintite, Năstase va fi cel care va redacta propunerea ce va fi depusă în Legislativ, numele lui Dorneanu fiind folosit pentru a nu inflama opinia publică. Fostul premier ar urma să devină oficial promotorul acestui proiect abia după ce el va ajunge în Parlament.
Cum ar vota partidele
Pesediştii sunt singurii susţinători ai propunerii de eliminare a imunităţii pentru demnitari. Conservatorii, colegi de alianţă cu social-democraţii, au şi ei rezerve serioase. „Pesemne că, fără să ştim, am ajuns o ţară cu o viaţă politică mai civilizată şi o justiţie mai corectă decât multe dintre statele UE, care menţin imunitatea
. Imunitatea nu e un privilegiu al demnitarilor, ci al alegătorilor care le cedează din suveranitate", este de părere deputatul Sergiu Andon, preşedintele Comisiei juridice.
PDL, PNL şi PRM au anunţat deja că se împotrivesc ideii de eliminare a imunităţii şi au criticat demersul lui Mircea Geoană. Liderul UDMR, Marko Bela, a declarat că susţine principiul eliminării privilegiilor pentru demnitari, dar a precizat că nu se poate pronunţa până când nu vede proiectul PSD.
Ce prevede legea
Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de preşedintele României, la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Cu 103 deputaţi şi 44 de senatori, PSD poate iniţia procedura de revizuire pentru eliminarea imunităţii.
Pentru adoptarea propunerii este nevoie de obţinerea unei majorităţi de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
Revizuirea capătă caracter definitiv după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Concurenţă la revizuirea Constituţiei
Instituţia prezidenţială, Fundaţia „Horia Rusu" şi PSD au organizat separat discuţii aplicate privind regimul constituţional. Înfiinţată de şeful statului, Comisia prezidenţială de analiză a limitelor politice şi constituţionale ale regimului de guvernare are termen până la 31 octombrie 2008 pentru prezentarea raportului.
Fundaţia liberală s-a arătat deja interesată de schimbarea regimului constituţional, punând în discuţie monarhia constituţională sau republica parlamentară. PSD a anunţat că doreşte modificarea Constituţiei în ce priveşte regimul imunităţii.
Se pot regla detalii ale instituţiei imunităţii, dar instituţia ca atare nu trebuie abandonată, aşa cum nu e o soluţie să dai foc canapelei dacă te-a înşelat soţia
Sergiu Andon, preşedintele Comisiei juridce din Camera Deputaţ
Candidatura lui Muscă, contestată de tot mai multe voci din PD-L
Ioan Oltean şi Cătălin Avramescu afirmă ferm că fosta informatoare a Securităţii nu are ce să caute pe listele democrat-liberalilor la parlamentare.
În PD-L se înmulţesc vocile care contestă posibila candidatură a Monei Muscă pe listele acestei formaţiuni la alegerile parlamentare din toamnă. După ce vicepreşedintele Radu Berceanu s-a declarat în mod categoric împotriva acestei variante, marţi, alţi doi reprezentanţi de marcă ai partidului condus de Emil Boc au fost la fel de categorici.
“Personal sunt împotriva acestei idei. Vom analiza probabil acest subiect în interiorul partidului, în cadrul unui Birou Politic, şi vom lua atunci o decizie. Doamna Muscă a ieşit cât se poate de urât din politică şi nu cred că e cazul să mai discutăm acest subiect.
PD-L s-a evidenţiat ca un partid care s-a ferit să fie asociat cu personalităţi care au colaborat cu fosta Securitate, cred că e timpul promovării tinerilor, a celor care nu au avut parte de ororile comuniste, şi nu a acelor persoane care amintesc de fosta poliţie politică”, a declarat vicepreşedintele Ioan Oltean. Recent intrat în rândurile democrat-liberalilor pentru care va candida
într-un colegiu din Prahova, la Senat, fostul publicist Cătălin Avramescu este la fel de tranşant.
“Politica dublelor standarde mi se pare foarte păguboasă şi inacceptabilă. Nu putem pretinde că securiştii noştri sunt mai buni decât securiştii lor. Nu putem respinge pe cineva precum Rodica Stănoiu şi accepta pe cineva precum Mona Muscă. Doamna Muscă trebuia ea însăşi să aibă decenţa de a se retrage. Ar fi o eroare foarte mare
pentru partid. Eu nu mă simt în nici un fel, moralmente vorbind, potenţial coleg cu cineva ca Mona Muscă”, afirmă Avramescu.
Fostul ministru al Culturii are însă şi susţinători în PD-L, nu doar contestatari. “O susţin pe doamna Muscă. I-am citit dosarul
şi nu am găsit nimic în neregulă în el. Doamna Muscă a reprezentat un model după 1990 privind implicarea în politică pentru toate femeile”, afirmă deputata Maria Petre. Nici candidatul PD-L pentru un scaun
de deputat de Prahova, Sever Voinescu, nu are o problemă cu revenirea acesteia în politică.
“Pe cât de misterioasă este activitatea ei înainte de ’89, pe atât de limpede de după ’89, fiind un om politic eficient.” Pe de altă parte, democrat- liberalul consideră că politicienii de dreapta se “luptă cu o dezamăgire” legată de faptul că aceasta nu şi-a recunoscut mai devreme relaţia cu Securitatea.
În PD-L se înmulţesc vocile care contestă posibila candidatură a Monei Muscă pe listele acestei formaţiuni la alegerile parlamentare din toamnă. După ce vicepreşedintele Radu Berceanu s-a declarat în mod categoric împotriva acestei variante, marţi, alţi doi reprezentanţi de marcă ai partidului condus de Emil Boc au fost la fel de categorici.
“Personal sunt împotriva acestei idei. Vom analiza probabil acest subiect în interiorul partidului, în cadrul unui Birou Politic, şi vom lua atunci o decizie. Doamna Muscă a ieşit cât se poate de urât din politică şi nu cred că e cazul să mai discutăm acest subiect.
PD-L s-a evidenţiat ca un partid care s-a ferit să fie asociat cu personalităţi care au colaborat cu fosta Securitate, cred că e timpul promovării tinerilor, a celor care nu au avut parte de ororile comuniste, şi nu a acelor persoane care amintesc de fosta poliţie politică”, a declarat vicepreşedintele Ioan Oltean. Recent intrat în rândurile democrat-liberalilor pentru care va candida
într-un colegiu din Prahova, la Senat, fostul publicist Cătălin Avramescu este la fel de tranşant.
“Politica dublelor standarde mi se pare foarte păguboasă şi inacceptabilă. Nu putem pretinde că securiştii noştri sunt mai buni decât securiştii lor. Nu putem respinge pe cineva precum Rodica Stănoiu şi accepta pe cineva precum Mona Muscă. Doamna Muscă trebuia ea însăşi să aibă decenţa de a se retrage. Ar fi o eroare foarte mare
pentru partid. Eu nu mă simt în nici un fel, moralmente vorbind, potenţial coleg cu cineva ca Mona Muscă”, afirmă Avramescu.
Fostul ministru al Culturii are însă şi susţinători în PD-L, nu doar contestatari. “O susţin pe doamna Muscă. I-am citit dosarul
şi nu am găsit nimic în neregulă în el. Doamna Muscă a reprezentat un model după 1990 privind implicarea în politică pentru toate femeile”, afirmă deputata Maria Petre. Nici candidatul PD-L pentru un scaun
de deputat de Prahova, Sever Voinescu, nu are o problemă cu revenirea acesteia în politică.
“Pe cât de misterioasă este activitatea ei înainte de ’89, pe atât de limpede de după ’89, fiind un om politic eficient.” Pe de altă parte, democrat- liberalul consideră că politicienii de dreapta se “luptă cu o dezamăgire” legată de faptul că aceasta nu şi-a recunoscut mai devreme relaţia cu Securitatea.
Duel parlamentar. Berceanu si Geoana ar putea intra in competitie in stil oltenesc
Doua personalitati marcante ale politicii romanesti postdecembriste – social-democratul Mircea Geoana si democrat-liberalul Radu Berceanu - sunt gata sa se infrunte in alegerile parlamentare pentru un post de senator in colegiul Dabuleni din judetul Dolj. Radu Berceanu, unul dintre parlamentarii cu cele mai vechi state, l-a provocat pe Geoana, care a fost si el patru ani senator de Dolj, sa candideze pentru acelasi colegiu electoral din judetul Dolj, lui Geoana oferindu-i-se posibilitatea sa aleaga. Presedintele PSD a raspuns la provocare, orientandu-se spre cea mai saraca si oropsita zona a Olteniei, unde poate fara probleme sa-si propavaduiasca doctrina social-democrata. Motivele invocate de presedintele PSD au fost unele sentimentale, Geoana declarand ca ar avea “radacinile si inima
in Oltenia”. El si-a amintit de rubedenii indepartate care au facut cariera pe meleagurile doljene. Spre deosebire de Geoana, Radu Berceanu e un oltean pur-sange, care si-a reprezentat timp de mai bine de 18 ani conjudetenii in Parlamentul Romaniei. Acesta ar fi si motivul pentru care Berceanu ar candida
chiar si la Dabuleni, dar... se mai gandeste. „Înca nu m-am decis, dar nu exclud deloc o candidatura la Dabuleni .
N-ar fi rau sa candidez împotriva lui Mircea Geoana. Eu nu stiu de ce un presedinte de partid, care vrea sa fie si premier, se piteste într-un colt al patriei”, si-a exprimat nedumerirea Berceanu, uitand pesemne ca el a fost cel care l-a zgandarit pe Geoana sa candideze in inima Olteniei.
in Oltenia”. El si-a amintit de rubedenii indepartate care au facut cariera pe meleagurile doljene. Spre deosebire de Geoana, Radu Berceanu e un oltean pur-sange, care si-a reprezentat timp de mai bine de 18 ani conjudetenii in Parlamentul Romaniei. Acesta ar fi si motivul pentru care Berceanu ar candida
chiar si la Dabuleni, dar... se mai gandeste. „Înca nu m-am decis, dar nu exclud deloc o candidatura la Dabuleni .
N-ar fi rau sa candidez împotriva lui Mircea Geoana. Eu nu stiu de ce un presedinte de partid, care vrea sa fie si premier, se piteste într-un colt al patriei”, si-a exprimat nedumerirea Berceanu, uitand pesemne ca el a fost cel care l-a zgandarit pe Geoana sa candideze in inima Olteniei.
BCR se spala pe maini in procesul intentat de actionarii Bancorex
Comerciala Româna (BCR) trimite Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) sa se judece cu Asociatia
Actionarilor Bancorex, care cere in instanta 0,4% din suma reactualizata a rezervelor pentru credite
, rezerve cedate de banca falimentara catre cele doua institutii. Motivul dat de reprezentantii bancii controlate de austriecii de la Erste este ca, potrivit legii, AVAS a preluat toate procesele în care BCR a fost, este sau va fi implicata din cauza activitatii Bancorex si toate daunele pe care ar trebui sa le plateasca în urma proceselor. În ordonanta pentru finalizarea privatizarii BCR, este prevazut ca statul român va plati, pâna la 31 decembrie 2013, un maximum de 1,8 miliarde euro pentru viitoarelor procese în care este implicata BCR, ca urmare a activitatii Bancorex. Totodata, reprezentantii bancii spun ca fostii asociati ai institutiei falimentare si-au pierdut calitatea de actionari în momentul fuziunii BCR-Bancorex, deoarece preluarea din 1999 s-a facut pe capital negativ. Procesul declansat de actionarii Bancorex va continua pe 5 septembrie la Tribunalul Bucuresti.
Actionarilor Bancorex, care cere in instanta 0,4% din suma reactualizata a rezervelor pentru credite
, rezerve cedate de banca falimentara catre cele doua institutii. Motivul dat de reprezentantii bancii controlate de austriecii de la Erste este ca, potrivit legii, AVAS a preluat toate procesele în care BCR a fost, este sau va fi implicata din cauza activitatii Bancorex si toate daunele pe care ar trebui sa le plateasca în urma proceselor. În ordonanta pentru finalizarea privatizarii BCR, este prevazut ca statul român va plati, pâna la 31 decembrie 2013, un maximum de 1,8 miliarde euro pentru viitoarelor procese în care este implicata BCR, ca urmare a activitatii Bancorex. Totodata, reprezentantii bancii spun ca fostii asociati ai institutiei falimentare si-au pierdut calitatea de actionari în momentul fuziunii BCR-Bancorex, deoarece preluarea din 1999 s-a facut pe capital negativ. Procesul declansat de actionarii Bancorex va continua pe 5 septembrie la Tribunalul Bucuresti.
Cea mai scumpă vilă din lume, cumpărată de un rus
Pentru vila situată pe malul franţuzesc al Mării Mediterane, magnatul rus Mikhail Prokhorov a plătit 496 milioane de euro
, relatează "Le Figaro". Aflat pe poziţia 24 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, Prokhorov a achiziţionat proprietatea Leopolda de la Laly Safra, văduva unui renumit bancher elveţian de origine libaneză, Edmond Safra, decedat în 2003, în urma unui incendiu în apartamentul său din Monaco. Cea mai scumpă vilă, situată în apropiere de Cannes, a fost vânată numai de ruşi.
Iniţial, un reprezentant al acestuia a negat faptul că rusul este noul proprietar. Magnatul rus declara că nu va mai face afaceri pe teritoriul Franţei până ce nu va primi scuze ca urmare a arestării sale într-un caz de prostituţie din 2007.
Cel care a câştigat a fost cel care a oferit cel mai mult pe această proprietate, stabilind astfel un record mondial la capitolul tranzacţiilor imobiliare private. Averea de 19,5 miliarde de dolari, conform "Forbes", i-a permis rusului să ducă până la capăt această licitaţie care iniţial în prezentase pe Roman Abramovich drept câştigător.
Vila a fost ridicată de Ogden Codman, un arhitect şi un decorator american. Acesta a cumpărat terenul în 1929, iar în 1931 îşi inaugura proaspăta ridicata vilă, pe terenul cunoscut sub numele de Domeniul La Leopolda. Denumirea vine de la regele Belgiei Leopold II, care a creat acest domeniu cu scopul de a-şi construi o vilă. A murit înainte să înceapă lucrările şi planurile sale nu au mai fost continuate de Casa
regală a Belgiei.
Omul de afaceri Mikhail Prokhorov este fiul unui cuplu de oameni de ştiinţă ruşi, absolvent al Institutului de Finanţe de la Moscova. La 24 de ani era în fruntea Rosbank, una dintre cele mai mari
bănci private din Rusia.
Prestigiul său a venit odată cu funcţia de director al gigantului minier Norilsk Nichel, în fruntea căruia s-a aflat timp de mai mulţi ani. Client frecvent al cluburilor de noapte, rusul prcatică Kick box şi baschet, sport în care înălţimea sa de doi metri constituie un real avantaj.
La finele anului trecut a fost implicat într-un scandal, când poliţia franceză a făcut un raid la palatele Courchevel, în urma căruia au fost arestate 25 de persoane aflate în compania
unor tinere, care se pretindeau a fi "modele", mai dezvăluie publicaţia "Le Figaro". Tranzacţia imobiliară care a făcut înconjurul lumii se va finaliza la începutul lunii septembrie.
, relatează "Le Figaro". Aflat pe poziţia 24 în topul celor mai bogaţi oameni din lume, Prokhorov a achiziţionat proprietatea Leopolda de la Laly Safra, văduva unui renumit bancher elveţian de origine libaneză, Edmond Safra, decedat în 2003, în urma unui incendiu în apartamentul său din Monaco. Cea mai scumpă vilă, situată în apropiere de Cannes, a fost vânată numai de ruşi.
Iniţial, un reprezentant al acestuia a negat faptul că rusul este noul proprietar. Magnatul rus declara că nu va mai face afaceri pe teritoriul Franţei până ce nu va primi scuze ca urmare a arestării sale într-un caz de prostituţie din 2007.
Cel care a câştigat a fost cel care a oferit cel mai mult pe această proprietate, stabilind astfel un record mondial la capitolul tranzacţiilor imobiliare private. Averea de 19,5 miliarde de dolari, conform "Forbes", i-a permis rusului să ducă până la capăt această licitaţie care iniţial în prezentase pe Roman Abramovich drept câştigător.
Vila a fost ridicată de Ogden Codman, un arhitect şi un decorator american. Acesta a cumpărat terenul în 1929, iar în 1931 îşi inaugura proaspăta ridicata vilă, pe terenul cunoscut sub numele de Domeniul La Leopolda. Denumirea vine de la regele Belgiei Leopold II, care a creat acest domeniu cu scopul de a-şi construi o vilă. A murit înainte să înceapă lucrările şi planurile sale nu au mai fost continuate de Casa
regală a Belgiei.
Omul de afaceri Mikhail Prokhorov este fiul unui cuplu de oameni de ştiinţă ruşi, absolvent al Institutului de Finanţe de la Moscova. La 24 de ani era în fruntea Rosbank, una dintre cele mai mari
bănci private din Rusia.
Prestigiul său a venit odată cu funcţia de director al gigantului minier Norilsk Nichel, în fruntea căruia s-a aflat timp de mai mulţi ani. Client frecvent al cluburilor de noapte, rusul prcatică Kick box şi baschet, sport în care înălţimea sa de doi metri constituie un real avantaj.
La finele anului trecut a fost implicat într-un scandal, când poliţia franceză a făcut un raid la palatele Courchevel, în urma căruia au fost arestate 25 de persoane aflate în compania
unor tinere, care se pretindeau a fi "modele", mai dezvăluie publicaţia "Le Figaro". Tranzacţia imobiliară care a făcut înconjurul lumii se va finaliza la începutul lunii septembrie.
S-au nascut primii cinci kilometri din Autostrada Transilvania
upa patru ani de scandaluri si tergiversari, cea mai lunga autostrada din Romania, ce va lega Brasovul de Oradea, a fost asfaltata pe o portiune de cinci kilometri. Pana in noiembrie, constructorul spune ca vor fi gata inca 20 de kilometri. Lucrarile la Autostrada Transilvania au inceput in 2004 si au costat pana in acest moment 600 de milioane de euro
. Termenul de finalizare a fost devansat deja cu un an iar vesnica problema a finantarii autostrazii nu a fost inca rezolvata. In vreme ce oficialii spun ca s-au dat banii pentru asfaltare, reprezentantii Bechtel au precizat ca din luna aprilie pana in luna iulie, firma
lucreaza pe bani proprii, pana acum cheltuind in jur de 100 de milioane de euro, potrivit purtatorului de cuvant al Bechtel, Bogdan Sgarcitu.
Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de la nord-vest de la Brasov pana la Oradea, la granita cu Ungaria, si va trece prin Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Cluj Napoca si Oradea. Contractul de proiectare si executie a lucrarilor a fost semnat in decembrie 2003 intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si Bechtel International (USA). Lucrarile au fost intrerupte la jumatatea anului 2005, cand autoritatile au inceput reanalizarea contractelor incheiate de guvernarea precedenta. Ca urmare a sistarii lucrarilor, termenul de finalizare a autostrazii, stabilit initial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.
. Termenul de finalizare a fost devansat deja cu un an iar vesnica problema a finantarii autostrazii nu a fost inca rezolvata. In vreme ce oficialii spun ca s-au dat banii pentru asfaltare, reprezentantii Bechtel au precizat ca din luna aprilie pana in luna iulie, firma
lucreaza pe bani proprii, pana acum cheltuind in jur de 100 de milioane de euro, potrivit purtatorului de cuvant al Bechtel, Bogdan Sgarcitu.
Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de la nord-vest de la Brasov pana la Oradea, la granita cu Ungaria, si va trece prin Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Cluj Napoca si Oradea. Contractul de proiectare si executie a lucrarilor a fost semnat in decembrie 2003 intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si Bechtel International (USA). Lucrarile au fost intrerupte la jumatatea anului 2005, cand autoritatile au inceput reanalizarea contractelor incheiate de guvernarea precedenta. Ca urmare a sistarii lucrarilor, termenul de finalizare a autostrazii, stabilit initial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.
Nouă români din zece şi-au pierdut banii la bursă
4% dintre jucători au pierdut în 2008 mai mult de jumătate din valoarea portofoliului. Jumătate dintre investitori spun că vor mai aduce bani în piaţă.
Căderea bursei din acest an i-a afectat puternic la buzunar pe investitori. Potrivit datelor statistice, 91,6% dintre investitori au înregistrat pierderi comparativ cu începutul anului 2008. Aproximativ 13,4% dintre jucătorii la bursă şi-au pierdut mai mult de jumătate din valoarea portofoliului de la începutul anului în urma scăderilor pieţei, iar 22,5% dintre investitori au pierderi cuprinse între 40 şi 50% din valoarea portofoliului, arată datele unui studiu prognosis.ro.
De asemenea 21,8% dintre jucătorii de pe piaţa de capital au pierderi între 30 şi 40%, alţi 22,4% se află în intervalul de 20-30%, iar 11,3% dintre aceştia sub 20%. În jur de 4,2% dintre investitori au anunţat că au câştigat la bursă faţă de începutul anului, iar alţi 4,2% sunt pe zero.
De remarcat că aproape un sfert dintre investitori nu deţin nici o investiţie alternativă la investiţia în acţiuni BVB.
Totuşi, alţi 40,4% dintre ei mai au bani în depozite bancare
, 27,4% în proprietăţi imobiliare, iar 17,1% în fonduri mutuale. De asemenea, un jucător din patru îşi protejează investiţiile şi prin alte instrumente financiare
(futures/options).
În ciuda scăderilor accelerate din ultima perioadă, doar 27,9% dintre investitori au redus deliberat expunerile la BVB în ultimele şase luni în încercarea de a-şi diminua pierderile. Mai mult de atât, 44,3% dintre investitori apreciază că vor aduce sume noi pentru investiţii la BVB în următoarele şase luni, în timp ce doar 17,1% declară că îşi vor diminua investiţiile.
Pierderile suferite de investitori sunt explicabile dacă luăm în calcul faptul că, de la începutul anului până la finalul săptămânii trecute, indicii BET şi BET-C au scăzut cu 39,8%, respectiv 35,1%, în timp ce BET-FI se află cu 56,41% sub nivelul înregistrat la sfârşitul anului trecut. În plus
, investitorii nu prea au mizat pe acţiunile sectorului chimic, în special pe Azomureş, o acţiune care a crescut în acest an cu 300%.
Studiul prognosis.ro arată că mai puţin de 1,2% dintre brokeri şi doar 1% dintre investitori se aşteptau la creşteri pe sectorul economic în luna martie 2008. La patru luni distanţă, adică în iulie, nu mai puţin de 28,8% dintre brokeri şi 16,9% dintre investitori mizau pe creşterea sectorului chimic la bursă în acest an. Din păcate, nici viitorul nu pare unul bun. Mai puţin de 10% dintre investitori aşteaptă creşteri în următoarea lună pe indicele BET. Pe termen de o lună, aproape jumătate dintre investitori (46,9% pentru BET şi 47,4% pentru BET-FI) văd piaţa în scădere. În plus, mai mult de 50% dintre experţi (51,5% - BET, 54% - BET-FI) văd o piaţă pe un trend descrescător în următoarea lună.
O întoarcere de trend pe bursă este văzută de investitori peste şase luni. Cea mai mare
parte dintre ei apreciază că peste şase luni cel mai performant sector al BVB va fi cel financiar. 23,6% dintre ei cred asta, în scădere de la 40%, în martie. Următoarele pe listă sunt acţiunile din sectoarele chimic (16,9%), petrolier (14,2%), industrie alimentară (8,8%) şi construcţii (7,4%).
Căderea bursei din acest an i-a afectat puternic la buzunar pe investitori. Potrivit datelor statistice, 91,6% dintre investitori au înregistrat pierderi comparativ cu începutul anului 2008. Aproximativ 13,4% dintre jucătorii la bursă şi-au pierdut mai mult de jumătate din valoarea portofoliului de la începutul anului în urma scăderilor pieţei, iar 22,5% dintre investitori au pierderi cuprinse între 40 şi 50% din valoarea portofoliului, arată datele unui studiu prognosis.ro.
De asemenea 21,8% dintre jucătorii de pe piaţa de capital au pierderi între 30 şi 40%, alţi 22,4% se află în intervalul de 20-30%, iar 11,3% dintre aceştia sub 20%. În jur de 4,2% dintre investitori au anunţat că au câştigat la bursă faţă de începutul anului, iar alţi 4,2% sunt pe zero.
De remarcat că aproape un sfert dintre investitori nu deţin nici o investiţie alternativă la investiţia în acţiuni BVB.
Totuşi, alţi 40,4% dintre ei mai au bani în depozite bancare
, 27,4% în proprietăţi imobiliare, iar 17,1% în fonduri mutuale. De asemenea, un jucător din patru îşi protejează investiţiile şi prin alte instrumente financiare
(futures/options).
În ciuda scăderilor accelerate din ultima perioadă, doar 27,9% dintre investitori au redus deliberat expunerile la BVB în ultimele şase luni în încercarea de a-şi diminua pierderile. Mai mult de atât, 44,3% dintre investitori apreciază că vor aduce sume noi pentru investiţii la BVB în următoarele şase luni, în timp ce doar 17,1% declară că îşi vor diminua investiţiile.
Pierderile suferite de investitori sunt explicabile dacă luăm în calcul faptul că, de la începutul anului până la finalul săptămânii trecute, indicii BET şi BET-C au scăzut cu 39,8%, respectiv 35,1%, în timp ce BET-FI se află cu 56,41% sub nivelul înregistrat la sfârşitul anului trecut. În plus
, investitorii nu prea au mizat pe acţiunile sectorului chimic, în special pe Azomureş, o acţiune care a crescut în acest an cu 300%.
Studiul prognosis.ro arată că mai puţin de 1,2% dintre brokeri şi doar 1% dintre investitori se aşteptau la creşteri pe sectorul economic în luna martie 2008. La patru luni distanţă, adică în iulie, nu mai puţin de 28,8% dintre brokeri şi 16,9% dintre investitori mizau pe creşterea sectorului chimic la bursă în acest an. Din păcate, nici viitorul nu pare unul bun. Mai puţin de 10% dintre investitori aşteaptă creşteri în următoarea lună pe indicele BET. Pe termen de o lună, aproape jumătate dintre investitori (46,9% pentru BET şi 47,4% pentru BET-FI) văd piaţa în scădere. În plus, mai mult de 50% dintre experţi (51,5% - BET, 54% - BET-FI) văd o piaţă pe un trend descrescător în următoarea lună.
O întoarcere de trend pe bursă este văzută de investitori peste şase luni. Cea mai mare
parte dintre ei apreciază că peste şase luni cel mai performant sector al BVB va fi cel financiar. 23,6% dintre ei cred asta, în scădere de la 40%, în martie. Următoarele pe listă sunt acţiunile din sectoarele chimic (16,9%), petrolier (14,2%), industrie alimentară (8,8%) şi construcţii (7,4%).
Ultima cocoaşă a inflaţiei anuale
Conform previziunilor, rata lunară a inflaţiei a urcat în luna iulie pe o treaptă superioară, nivelul de 0,69% fiind comparabil cu cel consemnat în lunile februarie şi martie a.c., cu toate că perioada luată în calcul a fost luna lui cuptor. Creşteri însemnate de preţuri au înregistrat gazele
(+12,53%) şi energia
electrică furnizată populaţiei (+4,51%). Deşi au o pondere de 8,88% în coşul de consum al populaţiei (3,67% gazele, respectiv 5,21% energia electrică), aportul aritmetic al majorării acestor preţuri administrate asupra inflaţiei lunare din iulie a fost de 0,70 puncte procentuale.
Şi, în consecinţă, rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,04%, înregistrându-se astfel ultima cocoaşă a inflaţiei anuale. Calculele demonstrează. Fără înregistrarea acestor scumpiri, mărfurile nealimentare ar fi consemnat o creştere de 0,94% (comparativ cu 2,31%), rata lunară a inflaţiei coborând astfel la 0,11%, nivel sub cel din iulie 2007 (0,29%). Şi, în aceşti termeni, rata anuală a inflaţiei iulie 2008/iulie 2007 ar fi coborât la 8,42%, nivel similar cu cel din mai a.c. (8,46%).
Aceste scumpiri administrative şi efectul de bază nefavorabil, datorat nivelului mai mic (0,29%) al ratei lunare a inflaţiei înregistrat în iulie 2007, au avut o influenţă semnificativă asupra amplitudinii ratei anuale a inflaţiei iulie 2008/iulie 2007. Dacă în perioada ianuarie – iulie 2007 creşterea cumulată a preţurilor şi tarifelor a fost de 1,91%, în primele şapte luni ale acestui an acest nivel a fost de 4,28%, înregistrându-se o rată a inflaţiei mai mare
cu 2,37 puncte procentuale.
Înregistrarea unei producţii agricole foarte bune şi semnalele de „saturaţie” date de scumpirile la majoritatea mărfurilor alimentare şi o parte însemnată din mărfurile nealimentare şi servicii
constituie premisele ca în lunile august şi septembrie ratele lunare ale inflaţiei să fie foarte reduse, apropiate de zero. Iar, începând cu luna august a.c. efectul de bază nefavorabil îşi va diminua contribuţia asupra ratei anuale a inflaţiei, care se va înscrie pe o traiectorie descendentă, panta accentuându-se lună de lună, şi la sfârşitul anului inflaţia anuală se va situa sub nivelul de 6,6%.
Pentru a nu cădea în capcana anticipaţiilor inflaţioniste, uneori exacerbate, sunt de reţinut câteva cifre ale statisticii oficiale. La 29 iulie a.c., producţia de grâu, secară şi triticală, recoltată de pe 83% din suprafaţa cultivată, a fost de 2,1 ori mai mare decât întreaga recoltă din 2007. În semestrul I al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2007, producţia de bunuri de uz curent a înregistrat un plus
de 10,0%, iar industria alimentară şi a băuturilor a consemnat o creştere de 9,3%. De subliniat că, în aceeaşi perioadă de comparaţie, toate produsele procesate din lapte au înregistrat creşteri semnificative. Şi anume, laptele de consum (+4,7%), iaurturile de băut (+10,1%), smântâna (+6,3%), brânzeturile (+5,5%), iar producţia de unt a crescut cu 3,3%.
De menţionat că rata anuală a inflaţiei se determină în România la fel ca în toate celelalte ţări din Uniunea Europeană. Atât teoretic, cât şi practic, este utilizată aceeaşi metodologie elaborată de Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat), pe baza unor criterii riguros ştiinţifice.
Cheltuielile băneşti ale gospodăriilor sunt legate efectiv de cumpărarea de mărfuri (alimentare şi nealimentare) şi de plata contravalorii serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai, şi reprezintă nivelurile medii lunare pe o gospodărie rezultate din Ancheta Bugetelor de Familie, efectuată de Institutul Naţional de Statistică conform metodologiei Eurostat. Şi ele stau la baza sistemului de ponderare şi agregare a indicilor elementari ai preţurilor de consum, rezultând astfel indicele general al preţurilor de consum al populaţiei.
(+12,53%) şi energia
electrică furnizată populaţiei (+4,51%). Deşi au o pondere de 8,88% în coşul de consum al populaţiei (3,67% gazele, respectiv 5,21% energia electrică), aportul aritmetic al majorării acestor preţuri administrate asupra inflaţiei lunare din iulie a fost de 0,70 puncte procentuale.
Şi, în consecinţă, rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,04%, înregistrându-se astfel ultima cocoaşă a inflaţiei anuale. Calculele demonstrează. Fără înregistrarea acestor scumpiri, mărfurile nealimentare ar fi consemnat o creştere de 0,94% (comparativ cu 2,31%), rata lunară a inflaţiei coborând astfel la 0,11%, nivel sub cel din iulie 2007 (0,29%). Şi, în aceşti termeni, rata anuală a inflaţiei iulie 2008/iulie 2007 ar fi coborât la 8,42%, nivel similar cu cel din mai a.c. (8,46%).
Aceste scumpiri administrative şi efectul de bază nefavorabil, datorat nivelului mai mic (0,29%) al ratei lunare a inflaţiei înregistrat în iulie 2007, au avut o influenţă semnificativă asupra amplitudinii ratei anuale a inflaţiei iulie 2008/iulie 2007. Dacă în perioada ianuarie – iulie 2007 creşterea cumulată a preţurilor şi tarifelor a fost de 1,91%, în primele şapte luni ale acestui an acest nivel a fost de 4,28%, înregistrându-se o rată a inflaţiei mai mare
cu 2,37 puncte procentuale.
Înregistrarea unei producţii agricole foarte bune şi semnalele de „saturaţie” date de scumpirile la majoritatea mărfurilor alimentare şi o parte însemnată din mărfurile nealimentare şi servicii
constituie premisele ca în lunile august şi septembrie ratele lunare ale inflaţiei să fie foarte reduse, apropiate de zero. Iar, începând cu luna august a.c. efectul de bază nefavorabil îşi va diminua contribuţia asupra ratei anuale a inflaţiei, care se va înscrie pe o traiectorie descendentă, panta accentuându-se lună de lună, şi la sfârşitul anului inflaţia anuală se va situa sub nivelul de 6,6%.
Pentru a nu cădea în capcana anticipaţiilor inflaţioniste, uneori exacerbate, sunt de reţinut câteva cifre ale statisticii oficiale. La 29 iulie a.c., producţia de grâu, secară şi triticală, recoltată de pe 83% din suprafaţa cultivată, a fost de 2,1 ori mai mare decât întreaga recoltă din 2007. În semestrul I al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2007, producţia de bunuri de uz curent a înregistrat un plus
de 10,0%, iar industria alimentară şi a băuturilor a consemnat o creştere de 9,3%. De subliniat că, în aceeaşi perioadă de comparaţie, toate produsele procesate din lapte au înregistrat creşteri semnificative. Şi anume, laptele de consum (+4,7%), iaurturile de băut (+10,1%), smântâna (+6,3%), brânzeturile (+5,5%), iar producţia de unt a crescut cu 3,3%.
De menţionat că rata anuală a inflaţiei se determină în România la fel ca în toate celelalte ţări din Uniunea Europeană. Atât teoretic, cât şi practic, este utilizată aceeaşi metodologie elaborată de Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat), pe baza unor criterii riguros ştiinţifice.
Cheltuielile băneşti ale gospodăriilor sunt legate efectiv de cumpărarea de mărfuri (alimentare şi nealimentare) şi de plata contravalorii serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai, şi reprezintă nivelurile medii lunare pe o gospodărie rezultate din Ancheta Bugetelor de Familie, efectuată de Institutul Naţional de Statistică conform metodologiei Eurostat. Şi ele stau la baza sistemului de ponderare şi agregare a indicilor elementari ai preţurilor de consum, rezultând astfel indicele general al preţurilor de consum al populaţiei.
Generaţia de export a anilor '90 se întoarce acasă pentru oferte de top
reşterea economică din ultimii ani şi numeroasele oportunităţi de afaceri din ţara noastră îi determină pe tot mai mulţi români să renunţe la joburile bine plătite din străinătate şi să revină în ţară.
O mare
parte din tineri şi-au dorit după Revoluţie să plece din România cu orice preţ şi au pronunţat de nenumărate ori sintagma „ultimul care pleacă din ţară să stingă lumina“. A fost şi cazul lui Ovidiu Petreacă, un tânăr din Constanţa, care îşi aminteşte că încă din primul an de facultate avea „dor de ducă“. Vroia să vadă alte ţări, să-şi deschidă orizonturile şi să studieze teme care în România nu se studiau la vremea respectivă.
„Dacă este să fiu sincer, era şi convingerea că în alte ţări lucrurile merg mai bine şi că aş putea învăţa mai multe, în şcoală şi în afara ei, aşa cum gândesc încă mulţi români, sub motto-ul «afară e mai bine»“, mărturiseşte Ovidiu Petreacă. „Am plecat în 1999, imediat după ce am terminat Facultatea de Relaţii Internaţionale, şi eram hotărât să nu mă mai întorc decât cel mult în vacanţă. Mi se părea că lucrurile aici merg din rău în mai rău şi că plec cu ultimul tren“, adaugă tânărul. Momentul plecării a reprezentat pentru el începutul unei cariere internaţionale de succes. Dar, după cum mărturiseşte, acela a fost şi punctul în care lucrurile au început să meargă mai bine în ţară, fapt care l-a determinat, câţiva ani mai târziu, să se gândescă la întoarcere. „În România, s-au întâmplat extrem de multe lucruri bune în anii în care am fost plecat, mai ales în economie
şi în mediul de afaceri, realizate de oameni care nu ştiau că cel mai bun lucru de făcut la sfârşitul anilor ’90 era să pleci în străinătate“, spune Ovidiu Petreacă.
Tentaţia antreprenoriatului
După plecarea din ţară a urmat un masterat în sociologie economică la o universitate din Polonia, iar după absolvire s-a angajat la Boston Consulting Group (BCG), în Germania. În 2002, a fost admis în programul de MBA la Harvard Business School, fapt ce i-a accelerat dezvoltarea carierei după finalizarea studiilor, când a revenit în Germania la Boston Consulting Group. Până în luna mai 2008, a urcat rapid în ierarhia companiei
de consultanţă în management, iar în urmă cu numai trei luni, avea funcţia de principal, cea mai înaltă poziţie deţinută de un român la BCG. Deşi, după cum susţin consultanţii în resurse umane, salariul pentru o astfel de poziţie este de ordinul sutelor de mii de euro
pe an, Ovidiu Petreacă a decis în urmă cu trei luni că este momentul să se întoarcă în România, pentru că nu mai putea ignora oportunităţile de afaceri care au apărut aici.
Când a terminat MBA-ul la Harvard, visa ca pe termen mediu să devină antreprenor. „Antreprenoriatul îmi dă o senzaţie de libertate, în primul rând, care mă atrage foarte tare. Această senzaţie nu o ai într-o corporaţie, unde trebuie să stai la locul tău, să-ţi aştepţi rândul şi să faci ceea ce ţi se spune“, explică tânărul. Matei Păun, un prieten pe care l-a cunoscut în 2005 şi care a fondat Balkan Advisory Company (BAC România), a încercat în mod repetat să îl convingă că cele mai bune oportunităţi de afaceri sunt în România.
O mare
parte din tineri şi-au dorit după Revoluţie să plece din România cu orice preţ şi au pronunţat de nenumărate ori sintagma „ultimul care pleacă din ţară să stingă lumina“. A fost şi cazul lui Ovidiu Petreacă, un tânăr din Constanţa, care îşi aminteşte că încă din primul an de facultate avea „dor de ducă“. Vroia să vadă alte ţări, să-şi deschidă orizonturile şi să studieze teme care în România nu se studiau la vremea respectivă.
„Dacă este să fiu sincer, era şi convingerea că în alte ţări lucrurile merg mai bine şi că aş putea învăţa mai multe, în şcoală şi în afara ei, aşa cum gândesc încă mulţi români, sub motto-ul «afară e mai bine»“, mărturiseşte Ovidiu Petreacă. „Am plecat în 1999, imediat după ce am terminat Facultatea de Relaţii Internaţionale, şi eram hotărât să nu mă mai întorc decât cel mult în vacanţă. Mi se părea că lucrurile aici merg din rău în mai rău şi că plec cu ultimul tren“, adaugă tânărul. Momentul plecării a reprezentat pentru el începutul unei cariere internaţionale de succes. Dar, după cum mărturiseşte, acela a fost şi punctul în care lucrurile au început să meargă mai bine în ţară, fapt care l-a determinat, câţiva ani mai târziu, să se gândescă la întoarcere. „În România, s-au întâmplat extrem de multe lucruri bune în anii în care am fost plecat, mai ales în economie
şi în mediul de afaceri, realizate de oameni care nu ştiau că cel mai bun lucru de făcut la sfârşitul anilor ’90 era să pleci în străinătate“, spune Ovidiu Petreacă.
Tentaţia antreprenoriatului
După plecarea din ţară a urmat un masterat în sociologie economică la o universitate din Polonia, iar după absolvire s-a angajat la Boston Consulting Group (BCG), în Germania. În 2002, a fost admis în programul de MBA la Harvard Business School, fapt ce i-a accelerat dezvoltarea carierei după finalizarea studiilor, când a revenit în Germania la Boston Consulting Group. Până în luna mai 2008, a urcat rapid în ierarhia companiei
de consultanţă în management, iar în urmă cu numai trei luni, avea funcţia de principal, cea mai înaltă poziţie deţinută de un român la BCG. Deşi, după cum susţin consultanţii în resurse umane, salariul pentru o astfel de poziţie este de ordinul sutelor de mii de euro
pe an, Ovidiu Petreacă a decis în urmă cu trei luni că este momentul să se întoarcă în România, pentru că nu mai putea ignora oportunităţile de afaceri care au apărut aici.
Când a terminat MBA-ul la Harvard, visa ca pe termen mediu să devină antreprenor. „Antreprenoriatul îmi dă o senzaţie de libertate, în primul rând, care mă atrage foarte tare. Această senzaţie nu o ai într-o corporaţie, unde trebuie să stai la locul tău, să-ţi aştepţi rândul şi să faci ceea ce ţi se spune“, explică tânărul. Matei Păun, un prieten pe care l-a cunoscut în 2005 şi care a fondat Balkan Advisory Company (BAC România), a încercat în mod repetat să îl convingă că cele mai bune oportunităţi de afaceri sunt în România.
Noi norme de creditare: Rata maximă lunară nu va fi modificată până la rambursarea împrumutului
Banca Naţională pregăteşte schimbări semnificative privind acordarea creditelor. Una dintre acestea prevede ca rata maximă pe care o persoană o plăteşte lunar să nu fie modificată până la rambursarea integrală a împrumutului. Măsura a fost cerută de Protecţia Consumatorului, care a urmărit să protejeze clienţii de tentaţiile ofertelor promoţionale.
Potrivit ultimei variante a proiectului de regulament propuse de BNR, rata maximă pe care o persoană se poate angaja să o plătească lunar băncii, nu va fi modificată până la scadenţă. Gradul de îndatorare se va calcula până la scadenţă în funcţie de veniturile clientului de la momentul acordării împrumutului, astfel încât, în cazul modificării condiţiilor de creditare, banca este obligată să nu majoreze suma lunară de plată peste puterea de îndatorare a solicitantului.
Conform noului proiect se pare că băncile vor fi obligate să calculeze gradul de îndatorare diferenţiat pe categorii de clienţi, pe destinaţia împrumutului, cât şi pe tipul de credit, respectiv în monedă naţională sau în valută, cu dobândă fixă sau variabilă. BNR a propus ca pentru băncile unde nu există norme proprii de creditare să fie diminuat gradul de îndatorare de la 40% la 35% din veniturile clienţilor. În prezent, cele mai multe dintre băncile care au primit avizul pentru norme proprii de creditare aplică un grad maxim de îndatorare de 70% din veniturile nete ale solicitantului.
O prevedere pe care bancherii nu au reuşit să o elimine este cea conform căreia băncile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente.
O altă modificare adusă proiectului iniţial realizat de BNR, este eliminarea testului de stress la care ar fi trebuit să fie supuşi solicitanţii de credite.
Modificările la regulamentul de creditare al populaţiei vor fi discutate astăzi de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, după ce ieri a avut loc ultima întâlnire între reprezentanţii BNR şi cei ai Asociaţiei Române a Băncilor.
Potrivit ultimei variante a proiectului de regulament propuse de BNR, rata maximă pe care o persoană se poate angaja să o plătească lunar băncii, nu va fi modificată până la scadenţă. Gradul de îndatorare se va calcula până la scadenţă în funcţie de veniturile clientului de la momentul acordării împrumutului, astfel încât, în cazul modificării condiţiilor de creditare, banca este obligată să nu majoreze suma lunară de plată peste puterea de îndatorare a solicitantului.
Conform noului proiect se pare că băncile vor fi obligate să calculeze gradul de îndatorare diferenţiat pe categorii de clienţi, pe destinaţia împrumutului, cât şi pe tipul de credit, respectiv în monedă naţională sau în valută, cu dobândă fixă sau variabilă. BNR a propus ca pentru băncile unde nu există norme proprii de creditare să fie diminuat gradul de îndatorare de la 40% la 35% din veniturile clienţilor. În prezent, cele mai multe dintre băncile care au primit avizul pentru norme proprii de creditare aplică un grad maxim de îndatorare de 70% din veniturile nete ale solicitantului.
O prevedere pe care bancherii nu au reuşit să o elimine este cea conform căreia băncile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente.
O altă modificare adusă proiectului iniţial realizat de BNR, este eliminarea testului de stress la care ar fi trebuit să fie supuşi solicitanţii de credite.
Modificările la regulamentul de creditare al populaţiei vor fi discutate astăzi de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, după ce ieri a avut loc ultima întâlnire între reprezentanţii BNR şi cei ai Asociaţiei Române a Băncilor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
