Distribuitori de morfina - arestati intr-o discoteca din Darmanesti

Ei au incercat sa comercializeze sute de mii de fiole de hidromorfom atropina
Gabor Danut, 23 de ani, din Darmanesti, si Pruteanu Sebastian Dumitru, 30 de ani, din Comanesti, au fost arestati intr-o discoteca pentru trafic de stupefiante si substante toxice interzise. Inca din decembrie anul trecut, politistii de la Centrul zonal de combatere a crimei organizate si antidrog Bacau detineau informatii privind comercializarea de morfina in discoteca Club Fill, din Darmanesti. Unul dintre ei a declarat: "Aveam informatii despre faptul ca exista o persoana in Darmanesti care are in posesie pana la 300.000 de fiole cu hidromorfom atropina, pe care incearca sa le vanda tinerilor ce vin la discoteca. Dupa o ancheta efectuata la locul respectiv, l-am depistat pe Danut Gabor, cel care plasa morfina. Acesta locuieste chiar deasupra clubului respectiv si, la perchezitia domiciliara, am gasit 230 de fiole de hidromorfom atropina. Acestea se aflau ascunse in dormitorul tanarului. La actiunea de identificare a traficantilor au participat si procurori de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel. Gabor Danut a sustinut ca primise fiolele de la o persoana necunoscuta, care i-a promis ca, daca reuseste sa vanda marfa angro, ii va reveni un procent de 10 la suta din castig. La 300.000 de lei fiola, Gabor ar fi castigat peste 7 milioane lei. Prins asupra faptului, pe cand incerca sa vanda morfina, el l-a demascat pe cel care i-a furnizat fiolele, adica pe Dumitru Sebastian Pruteanu, barman la Club Fill. Cei doi au fost arestati preventiv pe o perioada de 30 de zile, ei riscand o pedeapsa cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani. Pana ieri, barmanul refuzase sa dezvaluie de unde proveneau fiolele de morfina. Drog de mare risc, hidromorfom atropina este un medicament folosit de catre bolnavii de cancer aflati in ultima faza a bolii. In farmacii, medicamentul se elibereaza pe baza de reteta cu timbru sec si numai cu autorizatie emisa de Directiile de sanatate publica.

Limuzina ambasadorului Canadei - sparta in Capitala

Un tanar de 18 ani este cercetat de politistii bucuresteni, sub acuzatia ca a spart masina ambasadorului canadian. Potrivit unor surse judiciare, furtul a fost comis in primele zile ale acestui an. Suspectul, Panaite Vasile, anchetat in stare de arest, a sustras din "Fordul Taunus" al ambasadorului Raphael Gerard, un radiocasetofon si componente ale instalatiei de climatizare. El a spart geamul portierei din dreapta fata si a furat aceste bunuri, care au fost recuperate, ulterior, de politisti. Cazul este instrumentat de Sectia 3 Politie, investigatiile fiind in derulare, pentru documentarea intregii activitati infractionale a hotului.

Romanii ajungeau in Anglia cu... pasapoarte unguresti

Liderul unei retele de trafic de persoane, care actiona pe ruta Romania-Ungaria-Austria-Anglia, a fost prins de politistii Centrului zonal de combatere a crimei organizate si antidrog Timisoara. Markus Dominic Zoltan, cetatean roman cu domiciliul in Austria, a pus la punct un mecanism aproape perfect, prin care romanii care doreau sa ajunga in Anglia fara vize puteau sa-si indeplineasca visul. Romanii racolati, in special tineri, ieseau legal din tara pretextand fie ca se duc la cumparaturi, fie ca merg sa viziteze gradina zoologica de la Budapesta. In realitate, micile grupuri erau duse la marginea Budapestei, unde li se confectionau pasapoarte maghiare. La scurt timp dupa ce primeau pasapoartele ungare, masluite prin schimbarea fotografiei, romanii primeau si bilete de avion, falsificate pe numele maghiar. Pentru pasaport se plateau 950 de dolari, iar pentru biletele de avion 450 de dolari. Cei care isi permiteau, puteau obtine de la ungurul care falsifica documente pentru retea inclusiv permise de conducere sau carti de credit pe numele maghiar. Romanii ieseau din Ungaria cu documentele originale si se opreau la mica distanta de granita ungaro-austriaca, in localitatea Scaweacht. De aici, romanii se imbarcau in cursele pentru Anglia, pasapoartele romanesti ramanand la Markus. Politistii de frontiera austrieci au descoperit, in luna noiembrie anul trecut, un grup de persoane care aveau pasapoarte maghiare falsificate. La scurt timp, politistii de la Crima organizata din Timisoara au demarat verificarile si au reusit sa dovedeasca faptul ca Markus era liderul retelei. Acesta poza ca om de afaceri, el avand o firma care se ocupa cu importul de produse second hand in Romania. Parchetul de pe langa Tribunalul Timis a decis, luni dupa-amiaza, arestarea lui Markus pe 30 de zile, sub acuzatia de organizare de grupuri in vederea trecerii frauduloase a frontierelor mai multor state. In cazul in care va fi gasit vinovat, acesta risca intre 2 si 7 ani de inchisoare.

Presedintele Frantei si premierul Marii Britanii - pe pozitii opuse in criza irakiana

Londra si Parisul anunta infiintarea unei forte navale europene
Reuniti in localitatea balneara le Touquet, presedintele Frantei, Jacques Chirac si premierul Marii Britanii, Tony Blair, n-au reusit sa ajunga la o pozitie comuna asupra crizei irakiene. Chirac n-a fost convins de necesitatea declansarii rapide a unui razboi in Irak si a insistat asupra prelungirii misiunii inspectorilor ONU in Golf. Londra si Parisul au ramas in tabere diferite in aceasta privinta, presedintele francez neparand dispus la compromisuri de dragul unitatii transatlantice. Premierul britanic, in schimb, ramane cel mai fidel aliat al Washingtonului; el s-a declarat, recent, dispus sa-si riste viitorul politic in campania din Irak. Atmosfera de la cel de-al 25-lea summit franco-britanic a fost mai degraba glaciala; presedintele Chirac parea sa-si aduca aminte prea bine de certurile cu Blair de la sfarsitul anului trecut, pe marginea dosarului agricol comunitar, precum si de initiativa "celor opt" lideri europeni sustinatori ai campaniei americane in Irak, initiativa care a izolat Franta si Germania si a provocat o ruptura majora in randul Celor 15. Totusi, spiritul pragmatic al celor doi interlocutori a fost mai puternic decat orice orgolii; Blair si Chirac au avut "discutii constructive" pe tema viitoarei forte de aparare comune si au convenit infiintarea, in scurt timp, a unei forte navale europene, formate din portavioane plasate in alerta permanenta, pregatite pentru a actiona imediat. In afara Frantei si a Marii Britanii, vor mai participa la aceasta forta Spania si Italia, care detin, fiecare, cate un portavion.

400 miliarde dolari, totalul cheltuielilor militare pentru 2004

Pana la sfarsitul deceniului, aceste cheltuieli vor ajunge la cifra fabuloasa de 500 miliarde dolari
Presedintele Bush a inaintat luni Congresului proiectul de buget pe 2004, care prevede sporirea masiva a fondurilor pentru combaterea terorismului si intarirea securitatii interne, ceea ce, tinand seama si de reducerile masive de impozite pentru investitori, in scopul unei relansari a cresterii economice, se va traduce printr-un deficit record, unul dintre cele mai mari din istoria tarii. "A castiga razboiul impotriva terorismului, a garanta securitatea interna si a genera o crestere pe termen lung a economiei sunt principalele trei obiective pentru 2004", arata presedintele in mesajul sau introductiv. Din totalul de 2.230 miliarde dolari la cat se ridica ansamblul cheltuielilor bugetare, cele destinate scopurilor militare isi vor taia partea leului, ajungand la 400 miliarde, cu 4,4 la suta in plus fata de anul fiscal 2003, care, la randul sau, a consemnat un spor de 10 la suta in comparatie cu anul precedent. O proportie substantiala a acestor fonduri va fi destinata construirii noilor nave militare si avioanelor fara pilot, pregatirii si echiparii fortelor speciale si amplasarii scutului antiracheta. Pentagonul nu se declara, insa, satisfacut si solicita 20 miliarde dolari in plus pentru fiecare din anii urmatori, ceea ce inseamna ca pana in 2010 se va ajunge la cifra fantastica de 500 miliarde dolari. Or, de pe acum, cheltuielile militare americane sunt egale cu totalul bugetelor militare in ordine descrescatoare ale urmatoarelor 20 de state ale lumii! Si aceasta in conditiile disparitiei URSS, marele adversar al Statelor Unite din timpul razboiului rece. De subliniat ca in bugetul militar pe 2004 nu intra costurile proiectatului razboi impotriva Irakului, care se vor adauga bugetului actual (pe 2003). Departamentul nou creat al Securitatii Interne, regrupand 22 agentii federale, cu un total de 180.000 de angajati, va dispune de un buget de peste 36 miliarde dolari, inclusiv pentru intrarea in dispozitiv a detectoarelor speciale care sa poata repera eventualele arme nucleare introduse clandestin in tara. Se spera ca in acest fel va spori capacitatea de prevenire a unor atentate de felul celor din 11 septembrie. In schimb, cheltuielile sociale vor fi inghetate sau chiar reduse, cu exceptia celor destinate educatiei. Deficitul propus, de 300 miliarde dolari, va fi enorm, depasind cel mai recent record din 1992 (290 miliarde dolari), cand presedinte era Bush senior. Partidul Democrat, de opozitie, a criticat sever aceasta situatie, comparand-o cu surplusurile bugetare din perioada administratiei Clinton. "Deficitele au luat locul surplusurilor, razboiul a luat locul pacii, iar pe plan economic s-au pierdut doua milioane de locuri de munca", a declarat Charles Rangel, membru important al Comitetului pentru Cai si Mijloace al Camerei Reprezentantilor.

Caleidoscop

Michael Jackson recunoaste nonsalant ca doarme cu copii in pat Cariera lui Michael Jackson se afla in pragul dezastrului dupa marturisirea facuta de pop starul american in documentarul "Living with Michael Jackson", transmis de televiziunea Granada, in care acesta admitea ca a impartit patul cu mai multi copii de-a lungul timpului, informeaza marti "The New York Times". Starul pop, care a fost acuzat in urma cu zece ani ca ar fi molestat un baietel, a recunoscut in interviul acordat gazdei emisiunii, Martin Bashir, ca a incurajat recent un baietel bolnav de cancer in varsta de numai 12 ani sa doarma in dormitorul sau, pretinzand, in acelasi timp, ca a dormit in acelasi pat alaturi de alti cativa baieti. "Este lucrul pe care ar trebui sa il faca toata lumea", a spus Michael Jackson in interviul acordat pentru televiziunea Granada. Cantaretul in varsta de 44 de ani si baiatul au insistat, in schimb, ca nu a avut loc nici un act sexual in timpul noptilor petrecute impreuna la ferma Neverland a lui Michael Jackson, din California. In 1993, Jackson a fost acuzat de parintii unui baiat in varsta de 13 ani, Jordan Chandler, ca l-ar fi molestat pe fiul lor in timpul noptilor pe care acesta din urma le-a petrecut la ferma vedetei pop. Familia baiatului a renuntat la caz dupa ce a primit de la Jackson 18,5 milioane de lire sterline. Madonna ar putea fi din nou mamicaCantareata de muzica pop Madonna, in varsta de 44 de ani, casatorita cu regizorul Guy Ritchie, mai tanar cu zece ani decat ea, asteapta al treilea copil, relateaza marti revista britanica "Heat". Potrivit publicatiei, Madonna a facut o prima consultatie la sfarsitul anului 2002, cand era deja in luna a treia de sarcina, la clinica londoneza Viveka, unde a nascut si manechinul Kate Moss. Mama lui Guy Ritchie, Shireen, a declarat agentiei britanice Press Association ca nu poate confirma informatiile, precizand ca nu stie nimic. "Tot ceea ce stim este ca exista multe speculatii in presa", a declarat soacra Madonnei. Agentul cantaretei, Liz Rosenburg, a refuzat sa confirme informatiile, dar a precizat ca Madonna, plecata la Los Angeles, se va intoarce in Marea Britanie in decurs de cinci luni. Madonna are un baietel de doi ani, Rocco, primul sau copil cu Guy Ritchie, si o fetita de sase ani, Lourdes, rezultata dintr-o relatie anterioara. Bush vorbeste de extraterestri in proiectul de bugetIn mesajul sau cu privire la proiectul de buget pe 2004, presedintele Bush, plecand de la un sir de importante descoperiri stiintifice ale ultimului deceniu, afirma, intr-un paragraf special, intitulat "Unde sunt extraterestrii?", ca, in nemarginirea cosmosului, lumile locuite ar putea reprezenta o probabilitate mult mai mare decat se credea. A fost identificata prezenta apei, o componenta esentiala a vietii, pe Marte, ca si pe un numar de sateliti ai planetei Jupiter. De asemenea, astronomii au descoperit planete in afara sistemului solar, inclusiv circa 90 de astri, in jurul carora se invarteste cel putin o planeta. "Poate ca este mai multa realitate decat ne inchipuim in afirmatia ca "exista ceva sau cineva acolo departe", conchide presedintele. Tatu cu tatuaj Cele doua componente ale formatiei rusesti Tatu au tinut sa marcheze intrarea in forta in topurile muzicale britanice prin realizarea unor tatuaje, scrie in editia sa de marti tabloidul britanic "The Sun". Julia si Lena au ajuns duminica pe pozitia numarul unu in clasamentele specializate din Marea Britanie, cu melodia "All The Things She Said". Ambele fete si-au tatuat cuvantul arab pentru "dragoste" - Julia pe fesa stanga, iar Lena pe umarul drept. "Mi-a fost o frica groaznica de durere si aproape ca am lesinat la vederea acului, foarte, foarte lung", a marturisit Lena. Courtney Love - arestata pentru agresivitate verbalaCantareata americana de muzica rock Courtney Love a fost arestata marti pe aeroportul Heathrow din Londra, imediat dupa sosirea avionului cu care a calatorit aceasta de la Los Angeles (SUA). Un responsabil al companiei aeriene a declarat ca vedeta rock a agresat verbal echipajul de la bordul avionului pe toata durata zborului de la Los Angeles la Londra. Politia nu a confirmat imediat arestarea vedetei. Courtney Love este vaduva solistului grupului Nirvana, Kurt Cobain, care s-a sinucis in 1994, si este lidera formatiei Hole.

Programul spatial american si viitorul ISS - sub semnul intrebarii

Pierderea navetei spatiale Columbia si cauzele inca neelucidate care au dus la tragedia de sambata pun sub semnul intrebarii intregul program spatial american si, odata cu el, insusi viitorul Statiei Spatiale Internationale (ISS), o ambitioasa intreprindere internationala care, in ciuda cooperarii celorlalte puteri spatiale ale lumii, este puternic dependenta de locomotiva tehnologiei americane. Imediat dupa tragedie, presedintele George W. Bush a promis americanilor si intregii lumi ca America va continua sa trimita oameni in spatiu si isi va continua explorarea spatiala. Ieri, oficialitati americane anuntau chiar ca presedintele intentioneaza ca, dupa ani de reduceri bugetare, fondurile alocate NASA pentru 2004 sa creasca cu 500 de milioane de dolari. Cu toate acestea, pe langa incertitudinile votului din Congres asupra bugetului (care prefigureaza deficite record pentru 2003 si 2004 - 307 si, respectiv, 304 miliarde de dolari), este greu de prevazut cat de repede vor putea SUA sa isi reia in siguranta programul spatial, dupa consemnarea la sol, pana la clarificarea cauzelor tragediei de sambata, a celorlalte trei navete ramase in componenta flotei NASA. Aceasta, in conditiile in care accidentul Columbiei ridica rata fatalitatii misiunilor navetelor spatiale americane la doua accidente mortale per 113 zboruri - o cifra care depaseste si cele mai pesimiste estimari din trecut care vorbeau de un accident fatal la 100 de zboruri. Incertitudinile programului spatial american se reflecta direct asupra Statiei Spatiale Internationale. Tot mai multe voci din lumea stiintifica si din mass-media exprima ingrijorare in aceste zile cu privire la viitorul ISS si la soarta celor trei membri ai echipajului - doi americani si un rus - aflati in continuare pe orbita in misiunea supranumita Expeditia 6. Timpul pe care ei il vor mai petrece la bordul statiei este in acest moment necunoscut. Viitoarea vizita pe ISS, dupa cea a Columbiei, era programata pentru data de 1 martie, cand naveta Atlantis ar fi trebuit sa aduca pe ISS un alt echipaj si sa aduca acasa membrii Expeditiei 6, insa, in mod sigur, ancheta tragediei de pe Columbia va dura mult mai mult de o luna, ca si ordinul de consemn la sol al navetelor ramase. In caz de necesitate, Expediatia 6 s-ar putea intoarce pe Pamant la bordul modului rusesc Soiuz care se afla pe ISS si indeplineste rolul de "barca de salvare" pentru echipajele de la bord, insa in momentul de fata NASA a cerut celor trei sa astepte pana la adoptarea unei decizii in acest sens. Oficialii NASA au anuntat ca, dupa misiunea de aprovizionare efectuata de Progress, racheta ruseasca fara oameni la bord care a decolat duminica, cei trei membri ai echipajului Expeditiei 6 vor avea resurse pentru a sta pe orbita pana in luna iunie. Ce se va intampla daca navetele americane vor fi consemnate la sol si la acea data? Purtatorul de cuvant al Agentiei Spatiale Ruse (RSA) raspunde la aceasta intrebare, afirmand ca rolul navetelor americane ar putea fi preluat de modulele Soiuz, insa intreaga presa rusa de ieri se arata mult mai pesimista decat oficialul RSA. Soiuz este un vehicul mult mai mic decat navetele americane si nu va putea transporta un numar la fel de mare de astronauti si echipamente. In plus, asa cum anunta un alt purtator de cuvant al RSA, flota operativa ruseasca este limitata la numai doua astfel de module, un numar insuficient pentru necesitatile ISS. O alta problema, in afara transportului echipajelor si al proviziilor, este nevoia periodica de ajustare a orbitei ISS, o operatiune realizata in mod obisnuit tot de navetele americane. Acest lucru poate fi facut si de racheta de alimtentare ruseasca Progress, insa motoarele vehiculului sunt mult mai putin puternice decat cele ale navetelor americane, iar lipsa echipajului uman la bordul vectorului de ajustare face ca operatiunea sa fie mult mai complicata. Ceea ce este mai mult decat o certitudine este ca lucrul la extinderea ISS va fi oprit pe intrega perioada a consemnului la sol al navetelor NASA. Acestea erau singurele vehicule suficient de puternice si cu o capacitate de transport suficient de mare pentru a aduce pe orbita noile module ce urmau a fi adaugate ISS.

Uniunea Serbia si Muntenegru inlocuieste Iugoslavia

Parlamentul federal iugoslav a votat, ieri, trecerea in istorie a Federatiei Iugoslave si aparitia pe harta Europei a unui nou stat: Uniunea Serbia si Muntenegru. Este vorba de sfarsitul organizarii federale centralizate a Iugoslaviei si crearea unui stat unional, mai lax, in care cele doua republici, care formau din 1992 Federatia Iugoslava, se vor bucura de o autonomie extinsa. Votul de ieri este, practic, actul de deces al federatiei, dupa ce, luna trecuta, legislativul sarb si cel muntenegrean au adoptat, fiecare, modificarile constitutionale necesare infiintarii noului stat. Crearea noului stat este rezultatul unor lungi si spinoase negocieri intre cele doua entitati ale actualei federatii, negocieri impulsionate puternic de comunitatea internationala. Conform intelegerii, atinse pe baza acordului-cadru mediat de Uniunea Europeana in martie 2002, cele doua entitati ale Uniunii Serbia si Muntenegru vor avea un presedinte si un parlament federal, vor reprezenta pe scena internationala un singur actor, politica externa si de aparare fiind puse sub aceeasi umbrela, insa, in rest, vor fi doua republici practic independente. Uniunea va include oficial si provincia Kosovo, aflata in prezent sub administrarea ONU din 1999, dupa razboiul NATO impotriva Iugoslaviei. Noua organizare statala va oferi celor doua entitati o autonomie extinsa timp de cel putin trei ani, perioada dupa care oricare dintre republici poate convoca referendumul asupra independentei. Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, creat dupa primul razboi mondial a capatat numele de Iugoslavia in 1929. Dupa cea de-a doua conflagratie mondiala, sub conducerea maresalului Iosip Bronz Tito, Iugoslavia devine republica federala socialista compusa din sase republici - Serbia, Croatia, Muntenegru, Macedonia, Slovenia si Bosnia Hertegovina. La inceputul anilor 1990, federatia incepe sa se destrame cu declararea independentei de catre Slovenia si Croatia. Urmeaza o serie de razboaie sangeroase care vor duce pe rand la desprinderea Bosniei-Hertegovina si a Macedoniei. Infiintarea noului stat - in fapt o amanare a dezintegrarii totale - este un compromis intre cele doua republici arbitrat cu asiduitate de Uniunea Europeana si comunitatea internationala. Uniunea laxa va permite pe de o parte crearea unui statut de egalitate care va satisface - pentru cel putin trei ani - veleitatile de independenta ale Muntenegrului, iar pe de alta va inabusi tendintele centrifuge ale teritoriilor locuite de minoritatea albaneza in nordul Macedoniei, sudul Serbiei si provincia Kosovo.

Incidentul de la decolarea navetei - cercetat cu prioritate

Ieri, pe esplanada principala a centrului spatial Johnson din Houston (Texas), a avut loc o ceremonie in memoria celor sapte astronauti aflati la bordul navetei Columbia, care s-a dezintegrat sambata cu doar 16 minute inaintea revenirii pe Terra. Au asistat presedintele George W. Bush si sotia sa, Laura, familii, prieteni si apropiati ai celor sapte eroi ai tragediei. In paralel, mii de persoane au depus mesaje scrise, jerbe de flori, buchete, drapele sau chiar baloane intr-un altar improvizat in exteriorul complexului ce adaposteste NASA. Au fost momente tulburatoare, consemnate la Houston si in intreaga America si in Israel, de unde venise Ilan Ramon, ori India, de unde provenea familia astronautei Kalpana Chawla. In paralel, continua vasta operatiune de cautare a ramasitelor pamantesti ale echipajului si a resturilor navetei, cercetarile din statele Texas si Louisiana extinzandu-se in California, adica la mare distanta de Dallas. Obiectele gasite sunt duse la baza aeriana Barksdale din Louisiana, de la granita cu Texasul, unde specialistii de la NASA si din alte comisii le vor putea examina si vor incerca sa reconstituie anumite parti ale navetei. Botul ei a fost gasit intact, ingropat total in sol intr-un crater de sase metri intr-o padure de pini de la 5 km de Hemphil (Texas). Pana acum, s-au descoperit peste 12.000 de bucati din naveta. Totodata, inginerii de la NASA continua analiza datelor transmise de Columbia in timpul revenirii in atmosfera, pana la dezintegrarea ei. NASA este deja sigura ca, intr-un circuit hidraulic al partii din stanga, naveta a inregistrat o mare crestere de temperatura. Apoi, un martor ocular din Los Angeles a relatat ca a vazut cum se desprindeau bucati din naveta in timp ce ea survola California. El a vazut o "scanteie" pe suprafata exterioara, iar dupa cinci minute, cand era deasupra statului New Mexico, ea a inceput sa se incline spre stanga spate, inainte de a se dezintegra. Acum, NASA se concentreaza asupra teoriei nr. 1 privind cauzele accidentului: placutele termice lovite la decolare (in secunda 80) si desprinse la revenirea in atmosfera. Expertii vor sa descopere legatura dintre "spuma" care a lovit-o la decolare si datele privind cresterea temperaturii si presiunii in aripa stanga inaintea dezintegrarii. Dar, cel mai grav aspect din activitatea recenta a NASA, a fost dezvaluit de "New York Times", care a aratat ca agentia a demis doi consultanti si cinci dintre cei 9 membri ai comitetului expertilor care o sfatuiesc in domeniul securitatii dupa ce ei facusera un raport critic asupra riscurilor pe care le prezinta naveta. In plus, mai multi dintre ei l-au prevenit direct pe Bush despre problemele tuturor navetelor si au cerut un moratoriu asupra zborurilor lor. Bush n-a vazut scrisoarea, iar sugestia a fost respinsa, desi un expert semnala ca, in 2000, s-au constatat 3.500 defecte in cablajul electric al Columbiei. Pe urma, in martie, in ultimul sau raport, comitetul semnala ca munca pe termen lung in domeniul securitatii "s-a deteriorat", bugetele reduse conducand la schimbarea optiunilor pe termen scurt si implicit la lungirea listei de ameliorari necesare.

Kit multimedia folosit la educatia pentru sanatate

Informatii despre sanatatea reproducerii, prevenirea consumului de substante si violenta sunt cuprinse pe un suport electronic realizat de Ministerul Educatiei in cadrul Programului National "Educatia pentru sanatate in scoala romaneasca". Acest kit multimedia este un ghid teoretic si practic, adresandu-se in special cadrelor didactice care doresc sa-si asume rolul de formatori in cadrul programului de educatie pentru sanatate. Realizarea kit-ului, editat intr-un tiraj de 11.000 de exemplare, reprezinta o premiera pentru sistemul de invatamant romanesc, iar infiintarea sa a fost sprijinita logistic si financiar de reprezentantii Natiunilor Unite in Romania.

400 de dolari pentru o idee

Castigatorii concursului de proiecte din cadrul Business School sunt doi tineri absolut senzationali: Andreea Nistor si Alexandru Popescu. Ea este studenta la ASE, iar el la Politehnica, ambii in anul II. In afara de faptul ca au idei si dau dovada de multa putere de munca si tenacitate, cei doi studenti nu se pot lauda cu situatii materiale de invidiat. Frumosi si entuziasti, ei au reusit sa castige premiul de 400 de dolari oferit de firma Tuborg, clasandu-se primii dintre cei 24 de participanti. Andreea si Alexandru au aflat din afisele de pe holurile facultatilor despre concursul de proiecte si si-au zis ca nu ar fi rau daca si-ar incerca puterile. "A fost o noutate absoluta pentru amandoi, caci nu am mai facut asa ceva pana acum. In facultate nu inveti decat teorie, dar aici a fost nevoie sa demonstram ca planul nostru de afaceri este fezabil si ma bucur ca am reusit", ne-a spus Andreea. Tema pe care au avut-o de pus in practica participantii la concurs a fost inchirierea de casete video si DVD. Spre deosebire de ceilalti candidati, Andreea si Alexandru s-au gandit sa ofere celor care doresc sa inchirieze materiale video si servicii suplimentare, cum ar fi preluarea comenzilor prin Internet si, concomitent cu aceasta, livrarea la domiciliu a hranei fast-food. Acest element de noutate a avut mare greutate in clasarea planului lor de afaceri pe primul loc, evaluatorii proiectelor - renumiti manageri de la firme straine care activeaza in Romania - avand numai cuvinte de lauda la adresa celor doi. "Nu ne-a ajutat nici un profesor, ne-am descurcat singuri si am facut-o foarte bine", a spus Alexandru la primirea cecului. Cu banii castigati, cei doi tineri nu pot face mare lucru. Andreea isi va cumpara carti, caci doar din salariul mamei nu se prea descurca.

Siveco Romania organizeaza concursul de soft educational

La concursul interjudetean organizat de I.S. Vrancea si Colegiul National "Unirea" din Focsani pe tema dezvoltarii de soft educational si de pagini de web au ajuns in finala echipe din 20 de judete. Juriul, format din reprezentantii MEC, ai firmei "Siveco" Romania, Softwin si Inspectoratului Scolar Judetean Vrancea, a admis 26 de lucrari si a premiat 15, festivitatea desfasurandu-se la Focsani, in 24 ianuarie a.c. Premiul Siveco (un scanner) a fost acordat elevului Radu Mihail, din Alesd, Bihor, care, indrumat de domnul profesor Szabo Robert, a realizat si prezentat o lucrare de administrare retea complexa. La liceul din Alesd (zona defavorizata din judetul Bihor), unde invata Radu, elevii au simtit nevoia proiectarii unei aplicatii de administrare a retelei. In asteptarea inaugurarii laboratorului informatizat din programul SEI, si respectiv a instalarii retelei, elevii folosesc efectiv aplicatia cu care Radu Mihail s-a prezentat la concurs. El si colegii lui sunt interesati si angrenati in proiectarea lectiilor. "Cu siguranta ca, datorita interesului deosebit manifestat de elevii si profesorii din Alesd pentru dezvoltarea de soft educational, a emulatiei din acest liceu, iminenta instalare a AEL va fi un factor de succes atat pentru implementatori, cat si pentru beneficiarii sistemului", ne declara Radu Jugureanu, profesor si responsabil pentru material educational din cadrul proiectului AEL. Cu ocazia premierii a fost anuntata intentia Siveco Romania de a organiza cel mai puternic concurs scolar de creativitate in domeniul softului educational al anului - Concursul Siveco (din 15 februarie, doritorii vor putea sa se inscrie la concurs).

Avocatul elevului, dl. Constantin Corega

Directoarea unei scoli galatene afirma cu nonsalanta ca nu este nici o problema daca elevul batut la scoala, in clasa, de catre profesorul sau, a stat in spital 12 ore. De fapt, dansa, foarte tafnoasa, intreba "Ce atata zarva, cand a stat in spital doar 12 ore". Nu ma intreb daca pentru doamna director ar fi fost ceva care sa merite zarva omorarea, moartea unui elev in pumnii profesorului sau, fiindca este clar, ca pentru dansa problema o reprezinta faptul ca s-a mediatizat acest nenorocit eveniment, si nu aceea ca in scoala, elevii sunt batuti. Nici nu m-as fi oprit asupra incidentului - chiar daca cinismul unei astfel de afirmatii venite din partea unei dascalite mi se pare ingrijorator - daca nu s-ar fi intamplat ca insusi secretarul de stat al invatamantului preuniversitar, prof. Constantin Corega, sa nu faca, pe un post de radio, o afirmatie la fel de ingrijoratoare. Dl. Corega n-a spus ca nu trebuia sa se faca "scandal" pentru asa un fleac de spitalizare de 12 ore, in schimb, domnia sa a afirmat ca "violenta nu exista in scolile din Romania, decat asa, acolo, cateva cazuri izolate". Sigur, domnului Corega i se zbarleste mustata numai cand vede prin ziare ca la vreuna din scolile (multe, ce-i drept) pe care le are in parohie se intampla ceva rau, dar asta-i durerea dansului pe care si-o poate consuma in calitatea de persoana particulara. Cand, secretarul de stat in loc sa aiba pregatita o situatie clara, evidenta asupra cresterii sau descresterii manifestarilor violente din scoala se imbatoseaza si filosofeaza hamletian ca, fiecare are dreptul la parerile sale, iti vine sa-ti retragi copiii de la scoala. In loc sa aiba responsabilitatea unui raspuns competent, pertinent, privind masurile pe care ministerul, domnia sa personal, le-a dispus in sistem pentru a fi respectat dreptul fundamental al copilului (elevului), acela de a nu fi lovit, batut, nicaieri, si cu atat mai mult in scoala, dl. Corega raspunde in doi peri si anunta ca pe o mare reusita ca elevii batuti vor avea la dispozitie, de nu se stie cand incolo, o noua institutie, anume avocatul elevului. Ordinul de infiintare a acestei institutii e dat de prin toamna, dar, luni, pe postul de radio spunea cu propriile-i cuvintele ca nu se stie inca cine vor fi acestia si ce vor face acesti "aparatori", nici cine-i va plati. De fapt, dansul nu stia nimic concret. Dorea doar sa arunce cu praf in ochii ziaristilor cei rai. Noi stiam mai demult, ca domnul secretar de stat "traieste intr-o ambivalenta de tristete si bucurie", dar ca refuza sa vada si sa cunoasca realitatea scolii romanesti abia acum ne-am lamurit. Indraznim sa-l intrebam cand ne va putea spune cati profesori au fost sanctionati fiindca-si bat elevii si cand va functiona gaselnita cu avocatul elevului? Intrebarile sunt adresate secretarului de stat, nu domnului Corega si le punem in numele parintilor si elevilor, agresati verbal si fizic din scolile romanesti, nu in nume personal.

Nici un guvern nu a gandit logic cercetarea si invatamantul"

afirma prof. univ. dr. Ion M. Popescu
Profesorul universitar doctor Ion M. Popescu este unul dintre cei mai importanti specialisti in Fizica nu doar ai Politehnicii bucurestene, ci ai tarii. Bogata sa cariera didactica, de peste 47 de ani, se apropie de final. Din toamna lui 2003, dl. profesor se va desparti de sefia catedrei, a Departamentului de Fizica de la Politehnica, dar nu si de studentii pe care-i iubeste si de care-i iubit si nici de colegi. Prof. univ. dr. Ion M. Popescu este persoana indicata sa ofere celor ce-i vin din urma exemplu si sfaturi. Tocmai de aceea am solicitat domnului profesor o discutie asupra situatiei fizicii la ora actuala in Romania si, in general, asupra situatiei invatamantului superior tehnic romanesc. Pentru toti membrii Departamentului de Fizica al Politehnicii Bucuresti, si nu numai, prof. Popescu este el insusi un model. Este, asa cum se spunea in cadrul aniversarii a 70 de ani, pe care i-a organizat-o departamentul, in 1 februarie a.c., un invingator. - Dupa 47 de ani in invatamant, care ar fi concluziile legate de dezvoltarea fizicii in Romania in aceasta perioada? - Parerea mea e ca in cea mai mare parte a fost o munca de Sisif. Romania, in invatamantul fizicii, face un caz aparte in lume. Nu numai tarile din vest stau mult mai bine, dar si toate tarile din jur. La ei pozitia fizicii in planurile de invatamant este total diferita. Pana in 1948 ne comparam cu celelalte tari si numarul de ore era in jur de 380 anual. Acum avem in medie 140 de ore, dupa o oarecare imbunatatire efectuata anul trecut. Senatul UPB a obligat facultatile mecanice sa aiba un numar minim de ore fata de 320, cat au in afara. Care ar fi explicatia? In vest, si in Ungaria, si Polonia, Rusia, exista un invatamant de pregatire generala, nu sunt multe tehnologii. Se considera ca invatamantul superior nu produce un superspecialist, ci ca-i da o pregatire generala, un exemplu din doua-trei tehnologii, iar el devine specialist dupa aceea, acolo unde lucreaza. Sunt adeptul pregatirii fundamentale generale si tehnice foarte bune, timp de 4 ani si dupa aceea un an sa fie o specializare in ceva, ca sa-i dea un exemplu viitorului absolvent cum sa lucreze ca sa se specializeze el mai departe. Acum se predau tehnologii care dispar pana termina studentul facultatea, ceea ce e o pierdere de timp. In 1990, cei din UE au fost foarte sinceri cu noi, ne-au atras atentia ca in invatamantul superior tehnic din Romania nu se face pregatire fundamentala cum trebuie si ca invatamantul tehnic nu e dotat tehnic cu laboratoare. Aceste lucruri nu s-au discutat in Senatul Politehnicii noastre, pentru ca au fost anumite interese. In 30 de ani s-au dezvoltat si pregatit oameni care sa predea aceste discipline tehnologice si acum tin cu dintii ca ele sa ramana in planul de invatamant. La fel a fost in SUA intre 1945-1965 si stiti la ce masura au recurs ei: rectorii n-au mai fost alesi, au fost numiti. Mari personalitati au fost numite la conducerea universitatilor foarte bune si acestia le-au transformat total. Au avut mana libera. Eu cred ca aceasta ar fi o solutie si pentru noi. In universitatile tehnice din Romania fizica cuantica aproape nu exista. Ca sa predai fizica cuantica trebuie sa predai fizica clasica. Noi facem un surogat din toate. Acuma as putea afirma ca sunt formate mafii pe domenii. Nu e vorba doar de grupuri restranse, ci de adevarate mafii. Se duce o adevarata batalie pentru a se realiza evaluarea cadrelor didactice tinand seama de standardele internationale. Sunt foarte putine specializari care doresc aceasta, pentru ca nu prea am ce pune pe masa. E de neconceput sa existe criterii de promovare atat de diferite intre specializari. La noi in Senat, rectorul tot lupta sa introduca aceste criterii. Punctajul propus scade usor-usor, nu la jumatate, ci de 10 ori se taie din cerinte. Dupa 1990, studentii nostri sunt mult mai slab pregatiti. Suntem nevoiti, cand incep facultatea, sa repetam fizica din liceu, ca sa nu mai spun ca sunt facultati unde nu se da examen la fizica, ceea ce nu se intampla nicaieri in lume si nici in Romania, inainte de '90. - Care este situatia cercetarii actuale? - Am fost, acum o luna, la IFA si m-am intors cu un gust amar. Aproape totul este o ruina. E, pur si simplu, trist pentru tara noastra. Daca noi, in momentul de fata, mai suntem cotati in lume ca facem stiinta, in mare parte aceasta se datoreaza Institutului de Fizica Atomica (I.F.A.), pentru ca ei publica lucrari stiintifice cu factori de impact, lucrari care sunt citate in lume. Greseala fundamentala care se face, dupa mine, in cercetare este aceea ca - si care nu se face nicaieri in lume - s-au transformat laboratoarele uzinale in institute de cercetare. Aceea a fost prima crima fata de industrie, facuta de Ceausescu, pentru ca laboratorul uzinal are menirea de a mentine produsul la nivelul mondial, competitiv. Unele cercetari, de interes national, ar putea sa se faca in aceste institutii, pe care insa ar trebui sa le numeri pe degetele unei singure maini. In cercetare exista o singura lege: daca vrei sa produci ceva, trebuie sa fii dotat. Am fost oarecum dotati inainte de '90. Acum avem o multime de granturi cu strainatatea, cu B.M., si acestea ne-au facut sa avem 5 laboratoare bunisoare, in care se poate lucra cum trebuie. Dar, in viitor, ce se va intampla, ca o aparatura trebuie intretinuta, dezvoltata? La noi, nu exista politica de mentinere a unui lucru construit. Nu cred ca am avut un guvern, care sa gandeasca logic in privinta dezvoltarii cercetarii, dezvoltarii industriei, a invatamantului. Pacatul fundamental al invatamantului romanesc este ca se mentine la un nivel unitar in uniformitate. Toti subiectii sunt considerati si tratati egali. Din nefericire, Dumnezeu nu e democrat si nu ne nastem egali. Invatamantul ar trebui gandit ca sa respecte si sa dezvolte toate aceste diferente. Peste tot in lume, si, inainte de '48, si la noi, exista un invatamant unitar in diversitate. Acum, daca unul termina cu 5,00, poate ajunge mai bine ca unul care termina cu 10,00, mai ales daca are anumite relatii, pentru ca nu s-a gasit nici un guvern care sa puna acest lucru in legea de angajari. Toti vor sa aiba o diploma si cei mai periculosi sunt mediocrii. Prin diploma pe care o au, ei cred ca stiu si nu intreaba si mai rau incurca

Premianti sau repetenti, toti se gandesc la sex

De cand am intrat la liceu, ideea de a face sex ma framanta ingrozitor. Ma simteam oribil cand ii auzeam pe unii colegi cum se laudau cu partidele lor amoroase, iar eu nu stiam cum e. Dupa nenumarate incercari de a-mi gasi o gagica cu care sa pot face sex, a dat norocul si peste mine, vara trecuta. Am cunoscut la un bairam o fata in clasa a IX-a. Era plina de bani, dar si de fite. M-am imprietenit cu ea. Dupa vreo doua saptamani m-a invitat la vila de vacanta a parintilor ei. Acolo am facut pentru prima oara sex. Ea era ceva mai experimentata, intrucat mi-a spus ca o mai facuse cu unul inaintea mea. Sexul continua sa ma preocupe. Dupa acea relatie, parca sunt nebun. Incerc sa cunosc cat mai multe fete, dar nu pentru o relatie stabila, ci doar pentru o aventura", ne-a povestit Claudiu F., elev in clasa a IX-a. Sexul nu este doar pentru Claudiu o preocupare cotidiana, mai importanta chiar decat aceea de a invata. Si alti elevi de la licee "bune" din sectoarele 2, 5 si 6 ale Capitalei mi-au spus cam acelasi lucru. "Sexul te innebuneste pe la 16 ani. Si este normal, pentru ca avem o varsta la care hormonii incep sa-si faca efectul. Pentru mine, o grija importanta este sa am cu cine face sex. Am facut-o pentru prima data cu patru luni inainte de a implini 16 ani. De atunci, am o ambitie sa cunosc si sa ma culc cu cat mai multi baieti, dar nu cu oricare imi iese in cale, ci din aia cu bani. Am o situatie familiala buna, dar e o senzatie misto cand le mananc banii si le sucesc mintile", ne-a spus Luiza R., eleva in clasa a X-a, ai carei parinti sunt medici. Imbracata cu un trening de firma, ea a continuat: "Nu numai pe mine ma preocupa sexul. Chiar acum vorbeam despre asta la vestiar cu fetele. Una spunea ca a stat cu unul si, dupa ce a acceptat sa se culce cu el, a parasit-o. Alta zicea ca ar vrea sa fie iubita, dar ca nu i-ar ceda baiatului nici in ruptul capului pana dupa 18 ani". Prietenii de la scoala si de acasa reprezinta pentru liceenii cu care am discutat modele de urmat in ceea ce priveste viata sexuala. Elevii sustin ca parintii lor "au mentalitati si comportamente depasite" si ca manifesta lipsa de intelegere fata de "aceasta moda a libertinajului". "De curand am fost intr-o tabara la Busteni. De atunci, nu mai sunt virgina. I-am povestit mamei totul cand m-am intors acasa. Nu a putut concepe ca fiica ei, care are media generala 9,97, a facut asa ceva. I-am explicat ca viata mea sexuala nu-mi va influenta situatia la invatatura. De atunci mama, cu care ma intelegeam foarte bine, e mai pisaloaga, ma cearta tot timpul, am senzatia ca ma urmareste. Oricum, eu ma intalnesc cu Vlad pe furis, dupa cursuri, in apartamentul lui", ne-a spus Simona P., eleva in clasa a XII-a. Din prea multa preocupare pentru sex, Aurelia G. s-a ales cu un avort la numai 16 ani. "Eram la balul bobocilor si ma simteam nasol pentru ca cele doua prietene ale mele aveau parteneri, iar eu nu. M-a invitat la dans Daniel, student la Drept. Am inceput sa ne distram. Ne-am drogat si apoi am mers la el in camin. Nu ne-am mai putut controla si am ramas insarcinata. La sfarsitul anului trecut am lipsit de la scoala, pentru ca a fost nevoie sa fac avort. Parintii mei nu stiu nimic si mi-e teama sa le spun". Liceenii nu au in gand si fapta doar sexul normal. "La noi in liceu sunt multe care si-au inceput viata sexuala, dar astea nu se prea uita la noi, ci la studenti sau la baietii cu bani. Avem de-astea mai mici, care sunt cam fraiere si nu vor sa se lase dezvirginate. In schimb, e foarte usor sa le inviti la o partida de sex oral. Se practica adesea prin toaletele de la etajul II si III", ne-a povestit Emilian V., elev in clasa a X-a. Alina, de 17 ani, este fascinata de sexul in grup. Il practica alaturi de prietenul ei, de colega de banca si de prietenul acesteia. "Am inceput acest lucru dupa ce ne-am uitat toti patru la un film porno. E ceva inedit", ne-a spus ea fara nici un fel de retinere. Acestia sunt cativa dintre liceenii Capitalei cu care am vorbit la intamplare. Sunt liceenii care studiaza "Miorita", dar care ii imita pe tinerii din filmele americane.

Sute de milioane de lei - tocate ilegal de conducerile taberelor scolare

Semnarea si inregistrarea de documente fictive in contabilitate, urmate de incasari si plati pe baza acestor falsuri, reprezinta forma principala de stoarcere a bugetului taberelor scolare in interesul personal al directorilor si contabililor-sefi. "Din 2001 si pana in prezent am destituit 23 de directori si contabili-sefi vinovati de executii financiare defectuoase", a declarat Riana Nicolae, directorul Agentiei Nationale a Taberelor si Turismului Scolar (ANTTS). In judetul Vrancea, directorul George Lefter si contabila Radita Constantinescu au fost obligati sa restituie ANTTS aproape o suta de milioane de lei pentru ca au confundat taberele scolare cu propria mosie. Acestia au incasat avansuri spre decontare pentru plati diverse, fara a putea justifica toti banii. De asemenea, cu binecuvantarea lor, s-a decontat contravaloarea unor lucrari de reparatii care nu au fost facute in realitate, iar o suma de peste 44 milioane de lei a fost decontata ilegal pe baza unei facturi emise de o firma neinregistrata la Registrul Comertului. In Tabara Galaciuc s-au achizitionat produse fara certificate medico-veterinare, iar cresterea in greutate a viteilor achizitionati s-a facut doar pentru conducere. "Ma consider vinovat pentru ca nu am verificat cu suficienta atentie documentele facute de contabila-sefa si pe care le-am semnat. Totusi, mai trebuie sa spun ca 90 la suta dintre acuzatii sunt trase de par si ca cei din minister au facut un control superficial si nu m-au lasat sa ma apar prin argumente. De exemplu, multe din acte contineau semnatura mea, dar era o semnatura falsa", ne-a declarat fostul director George Lefter. La taberele din Brasov s-au facut plati pentru incalzit, iluminat, apa sau telefon mult mai mari decat cheltuielile efective. La Arges, s-au imprumutat unei firme particulare 200 de saci de ciment, care urma sa fie folosit la reparatii in tabere, iar prejudiciul nu a fost recuperat, sustine directorul ANTTS, Riana Nicolae. La randul sau, directorul taberelor de la Arges spune ca a recuperat prejudiciul.

Activitatea Parlamentului, suspendata o zi din ordin de partid

Opozantii, stransi pe grupuri, au citit ziarele si au facut conversatie * Unii s-au luptat cu computerul, altii cu protocoalele politice
Pentru prima data in activitatea parlamentara, procesul legislativ a fost intrerupt din cauza intereselor unui singur partid, ieri, Parlamentul fiind blocat de plecarea pesedistilor la intalnirea de la Snagov cu seful statului. La Camera Deputatilor nu s-a lucrat nici in plen, nici in comisii, dar s-a pontat zi de munca in grupurile parlamentare, asa cum a stabilit Biroul Permanent pentru a acoperi lipsa deputatilor PSD. In aceste conditii, reprezentantii opozitiei s-au strans pe la grupurile parlamentare, atatia cati s-au mai deranjat sa urce la Palatul Parlamentului. Cei mai vehementi s-au dovedit liberalii, vicepresedintele Camerei, Puiu Hasotti, acuzand PSD de blocarea activitatii legislative. Altfel, la grupul liberal atmosfera era destinsa, cei trei-patru deputati prezenti rasfoind ziarele in liniste. Parlamentarii PRM si cei democrati au tinut cate o sedinta scurta, udemeristii au preferat sa studieze individual ultimele proiecte de lege venite de la Guvern, iar PUR a folosit prilejul pentru a organiza o conferinta de presa in care sa-i promoveze pe tinerii alesi recent in conducerea partidului. Astazi, Camera Deputatilor are in program activitati in comisiile permanente si abia joi se va lucra in plen. Prin generozitatea PSD care a preferat sa-si organizeze reuniunile de partid in timpul programului de lucru al Parlamentului, desi nimeni nu-i impiedica sa se intalneasca la sfarsitul saptamanii, deputatii au beneficiat de inca putina vacanta, folositoare, de altfel, pentru a se acomoda treptat cu activitatea legislativa si a scapa de stresul revenirii la munca. Doar ce s-au intors senatorii la lucru, ca au si impuscat o zi de vacanta in plus, chiar a doua a noii sesiuni parlamentare. Ieri ar fi trebuit sa se inhame la munca in comisii, ordinea de zi regulamentar afisata la panou aratand ca-i asteapta vreo cateva zeci de proiecte si propuneri legislative. Plecarea in grup a pesedistilor la Snagov i-a scutit insa de efort. Biroul Permanent a stabilit, ca si la Camera, program de lucru in grupurile parlamentare, ceea ce aduce intrucatva cu formula clasica pentru chiulul parlamentar: "studiu individual". Totusi, de aceasta data, fiindu-le peste mana sa se duca, doar pentru o zi, in teritoriu, o parte dintre senatorii Opozitiei au venit la sediu. Mai putini au fost cei care s-au incumetat sa se atinga de mapele de lucru. Pedistii au pus de-o sueta extinsa, tocand subiectul prabusirii navetei spatiale americane sau flecarind despre atacarea Irakului. In cate o pauza, mai frunzareau dosarele, in timp ce Iuliu Pacurariu se opintea cu computerul alocat de institutie biroului sau senatorial. Grupul PNL era destul de populat. Gheorghe Flutur vorbea de ce-l doare - ordonante si paraordonante cu reglementari pentru agricultura, iar Norica Nicolai anunta ca protocolul de colaborare cu PD mai trebuie periat. Pe la pranz, udemeristii erau adunati in biroul grupului parlamentar. O doamna din corpul expertilor elibera locul de paharele goale, Peter Eckstein Kovacs tragea cu sete din tigara, fara sa-i pese de legea antifumat, radicalul Sogor Csaba vorbea la telefon, iar Karolyi Szabo deslusea tainele Internetului. "Suntem intr-o pauza. Noi am lucrat de la 9...", se explica acesta, marturisind ca parlamentarii UDMR isi storc mintile pentru semnarea noului protocol cu PSD. Peremistii se raspandisera pe la comisiile in care activeaza ori pe la restaurant. Doar Eugen Constantinescu se agita pe culoare, patruns de importanta misiei cu care l-a insarcinat mai-marele partidului. De astazi, C.V. Tudor vrea sa-si atarne colectia de autografe in holul mare al Senatului, acolo unde expun pictorii in cautare de succes, vanzatorii de martisoare si de oua incondeiate. Intrucat peretii sunt plini cu tablouri, senatorul Constantinescu se targuia pentru un loc cat mai bun destinat autografelor sefului. Desi Cozmin Gusa anuntase, luni, ca parlamentarii partidului de guvernamant vor munci pe branci pana-n orele pranzului, in Senat n-a fost picior de pesedist. La grup, o functionara dadea asigurari, pe un ton pionieresc: "Au lucrat, va spun eu c-au lucrat. Unde? Pai nu stiu exact unde...".

Legile care ar pune capat conflictelor de interese, blocate de ani de zile in Parlament

Mai multe proiecte de lege referitoare la conflictul de interese: statutul deputatilor si senatorilor, statutul alesilor locali, precum si codul de conduita al alesilor locali se afla de mai multi ani la Parlament, dar nu exista vointa politica pentru a le adopta, a sustinut ieri deputatul PD Ioan Oltean, presedintele Comisiei pentru administratie publica a Camerei Deputatilor. Oltean - care a participat la o discutie organizata de Institutul pentru Politici Publice - a aratat ca dezbaterea statutului parlamentarilor este blocata de dinainte de 1996, statutul alesilor locali asteapta de peste un an votul final al Camerei Deputatilor, iar codul de conduita al alesilor locali -care are la baza o recomandare a Consiliului Europei - este neatins din iunie 2001. In plus, potrivit lui Oltean, reglementarile existente referitoare la incompatibilitatile consilierilor locali nu se aplica decat dupa alegerile din 2004, urmare a unei recomandari a premierului Nastase. Presedintele Comisiei pentru administratie publica a precizat ca exista inclusiv o ordonanta emisa in ianuarie 2002, legiferand tot regimul incompatibilitatilor din administratia locala, care insa nu a fost transpus in practica. Alexandru Lazescu, membru al conducerii organizatiei Transparency International, a aratat ca Bacaul este "un studiu de caz" referitor la conflictul de interese in administratia locala. In acest oras, primarul Dumitru Sechelariu este proprietar al unui club de fotbal, al unui ziar, al unui post de radio, a unei televiziuni locale, precum si a sistemului de distributie a presei, sistem care nu accepta ziarele care-i fac "neplaceri" primarului. Potrivit lui Lazescu, Sechelariu a ridicat autorizatiile tuturor chioscurilor, iar ulterior nu le-a reinnoit autorizatia celor care nu intrau "in zona lui de control". Alexandru Lazescu a spus ca o situatie identica este si la Constanta, aflata sub controlul primarului Mazare, iar in Vrancea, presedintele Consiliului judetean, Marian Oprisan, este cel care monopolizeaza sistemul. Desi invitat la dezbaterile referitoare la conflictul de interese in administratia locala, Guvernul a trimis doar reprezentanti din esalonul trei, iar Ministerul Justitiei a refuzat chiar orice participare, motivand ca tocmai lucreaza la pachetul de legi privind combaterea coruptiei, pentru care Guvernul isi va asuma raspunderea saptamana viitoare.

Vasile Mandroviceanu nu mai vrea pensii de serviciu pentru magistrati

Vasile Mandroviceanu, deputat independent de Suceava, a depus la Camera Deputatilor o propunere legislativa pentru anularea dreptului la pensie de serviciu de care beneficiaza in prezent magistratii. Vasile Mandroviceanu afirma, in expunerea de motive, ca acordarea pensiei de serviciu a creat "o categorie de persoane cu drepturi preferentiale, pe deasupra legii, ceea ce a dus la aparitia unor inechitati sfidatoare intre pensionari." Vasile Mandroviceanu a ajuns la aceste concluzii dupa ce Camera Deputatilor a respins definitiv o alta propunere legislativa sustinuta intre altii chiar de el, propunere care viza introducerea de pensii speciale pentru parlamentari. In cazul parlamentarilor nu s-ar mai fi creat "inechitati sfidatoare".

Noi nu ne putem institui in tribunale ale poporului"

Noi nu avem grupuri de inchizitie care merg acum sa le rupa gatul la cei din teritoriu. Nu ne putem institui in tribunale ale poporului. Nu-i putem aresta pe colegii nostri. Putem lua masuri politice", a declarat presedintele PSD, Adrian Nastase in fata colegilor sai de partid, justificandu-si neputinta in combaterea coruptiei. Pentru a oferi totusi ceva concret, la o zi dupa ce Ion Iliescu s-a suparat pe parlamentarii PSD care se incapataneaza sa ramana in diverse consilii de administratie sau Adunari Generale ale Actionarilor, tema a ajuns si in dezbaterea partidului de guvernamant. Departe de ochii lumii, in incinta Complexului Snagov, aflat langa Bucuresti, pe malul lacului cu acelasi nume, PSD si-a adunat ieri toti parlamentarii si toti presedintii de organizatii pentru a pune la cale strategia parlamentara si politica a urmatoarelor luni. Aproape ca niciodata, presa a fost tinuta cat mai departe de participanti, lasandu-se impresia ca in sala de sedinte se va intampla ceva menit sa fie strict pentru urechile parlamentarilor si membrilor Delegatiei Permanente a PSD. La aceasta s-a adaugat si anuntata participare a presedintelui Ion Iliescu la reuniune, fapt fara precedent, presedintele evitand pana acum sa se afiseze intr-o companie atat de numeroasa formata din membri ai PSD. Mai intai au sosit la Snagov, in jurul orei 10,30, presedintii din teritoriu. O ora mai tarziu incepeau sa vina, rand pe rand, parlamentarii si ceilalti membri ai Guvernului care nu participasera la intalnirea cu teritoriul. Cat despre prezenta presedintelui Ion Iliescu la reuniunea parlamentarilor PSD, ea a fost gandita diferit de catre cele doua palate. Cei de la Palatul Victoria au vazut-o ca pe un semn clar al unei coexistente pasnice intre centrele de putere. De altfel, Adrian Nastase declara ieri, in conferinta de presa, ca nu vede de ce presedintele Ion Iliescu n-ar putea sa participe la o sedinta cu grupurile parlamentare si a dezvaluit ca a lansat aceasta invitatie inclusiv pentru a inchide gura celor care fac speculatii pe marginea unor eventuale neintelegeri intre Ion Iliescu si Adrian Nastase. Dinspre Palatul Cotroceni, semnalul era usor diferit, in sensul ca presedintele a considerat ca-i mai importanta dimensiunea de intalnire parlamentara decat cea de partid, in contextul in care se apropie revizuirea Constitutiei si este nevoie de o atitudine unitara in privinta modificarii legii fundamentale, ca si a altor masuri referitoare la integrarea in Uniunea Europeana, ce vor face obiectul unei alte intalniri la Snagov, de data aceasta cu toate partidele politice. Se poate spune, asadar, ca Ion Iliescu a dorit sa faca ieri o repetitie generala, la fata locului, pentru urmatoarea intalnire de la Snagov, prevazuta pentru mijlocul lunii februarie. Pesedistii se intrebau daca totusi presedintele va face sau nu referire la nemultumirile pe care se pare ca le are in legatura cu activitatea partidului de guvernamant, in special cea din teritoriu, generatoare de subiecte grase pentru presa privind baronii locali si coruptia si daca prezenta sa nu e menita sa-i intareasca autoritatea asupra partidului. Demnitarii pesedisti au venit fiecare dupa posibilitati. Unii cu microbuzul pus la dispozitie pentru aceasta reuniune de partid de Camera din care fac parte, altii cu autoturismele. Si in acest caz s-au vazut clar diferentierile de clasa din Partidul Social Democrat. Cei cu functii mai marunte sau simpli parlamentari au venit inghesuiti in cate o Dacia. Mai rasariti, colegii lor presedinti de comisii au avut parte de Daewoo. Membrii Birourilor Permanente, si ei in cate o Leganza sau in jeep-urile Protocolului. La ministri, mijloacele de transport au fost oarecum uniformizate: negre la culoare si cu geamuri fumurii in spate, ca nu cumva sa se zareasca ocupantul. Pentru doritori, in holul Palatului Snagov s-a organizat si un mic stand de carti, pe care stateau la loc de frunte opere ale unor scriitori contemporani - Ion Iliescu si Adrian Nastase. Adrian Nastase i-a cocolosit din nou pe baroni Discursul presedintelui PSD a fost unul destul de moderat, fara accente deosebite, Adrian Nastase preferand probabil sa nu incinga spiritele inaintea sosirii presedintelui Ion Iliescu la sedinta. El nu a facut nici o nominalizare, preferand sa ramana la generalizari atunci cand a vorbit despre nemultumirile legate de activitatea colegilor din tara. Adrian Nastase a declarat ca PSD a decis sa reactiveze grupurile operative, adica acele echipe de inspectie care au analizat si in toamna activitatea din toate organizatiile judetene. Nastase si-a exprimat nemultumirea ca in judete s-au creat centre de putere distincte, afirmand ca la un moment dat nu se mai stie cu cine trebuie sa se vorbeasca, daca adresarea trebuie sa se faca prefectului, presedintelui Consiliului judetean sau presedintelui organizatiei. De asemenea, presedintele PSD a criticat, dar fara a nominaliza, pe aceia care "isi creeaza avantaje personale doar pentru ca sunt in cercul puterii" si a cerut o schimbare de comportament. De saptamana viitoare, la Bucuresti vor incepe discutii cu toate organizatiile judetene, primele chemate fiind cele care se numesc de multa vreme organizatii-problema. Foarte posibil este ca debutul sa-l faca chiar organizatia Vrancea. Nastase a stat ieri la masa de discutii si cu Marian Oprisan, venit la Bucuresti ca reprezentant al organizatiei Vrancea, spunand ca suspendarea acestuia deocamdata s-a ridicat, dar ca acest lucru nu inseamna ca nu se va discuta in privinta organizatiei in perioada care vine. Cu toata fermitatea de care a vrut sa dea dovada cand a anuntat ca trimite echipele din nou in teritoriu, Adrian Nastase a lasat sa se inteleaga, in cele din urma, ca totusi masurile nu vor fi atat de spectaculoase pe cat se asteapta lumea. Demnitarii, somati sa paraseasca AGA si CALa o zi dupa ce Ion Iliescu s-a suparat pe parlamentarii PSD care se incapataneaza sa ramana in diverse consilii de administratie sau Adunari Generale ale Actionarilor, tema a ajuns si in dezbaterea cu parlamentarii. Adrian Nastase a spus ca, "intarziind sa luam anumite decizii, ne punem in situatie critica" si a avut un moment de sinceritate spunand ca "sunt probleme pe care nu le-am rezolvat de ani de zile si care acum se razbuna". Asa se face ca legea privind conflictul de interese in exercitarea unor functii publice va fi introdusa in pachetul de legi pe care Guvernul isi va asuma raspunderea. In acelasi pachet se vor mai gasi: legea privind declararea averilor; legea referitoare la prevenirea si descoperirea actelor de coruptie; legea privind combaterera criminalitatii informatice si legea reglementarii grupurilor de interese economice; statutul functionarilor publici; conduita functionarilor publici; legea privind modificarea Legii bancare si combaterea evaziunii fiscale. FSN are sanse sa renasca Un punct distinct al discutiilor l-a reprezentat analiza evolutiilor politice in urmatoarea perioada. PSD constata ca PNL incepe sa devina cu adevarat un partid de opozitie, ceea ce pune partidul de guvernamant in situatia de a-si reevalua strategia parlamentara, deoarece pana acum singura formatiune care avea actiuni de opozitie era PRM. Nastase afirma ca un interes deosebit va fi acordat unificarii social-democrate. "Este de discutat daca fundamentul doctrinar care a condus la ruperea FSN mai exista". El afirma ca sunt mai multe semnale venite din partea unor membri ai PD, care arata ca in momentul de fata PSD corespunde optiunilor social-democrate ale acestora, mai mult chiar decat PD-ul. "Nu as vrea sa se creada ca punem aceasta tema in raporturi antagonice", a aratat Nastase prevazator, dupa ce la o alta intalnire de partid, in vara, s-a lansat intr-un atac la adresa PD, care a generat ulterior un razboi al declaratiilor. Cu toate astea, Nastase a spus ca obiectivul nu este refacerea FSN, pe care l-a numit "un partid in devalmasie". Reduceri de parlamentari si de secretari de stat Una dintre temele discutiei de ieri era si modificarea Legii electorale, in sensul reducerii numarului de parlamentari in ambele Camere si introducerea votului uninominal la Senat. In documentele prezentate se arata ca numarul deputatilor se va reduce de la 327 la 262, iar al senatorilor de la 140 la 112. Tot o reducere se va opera insa foarte curand in zona secretarilor de stat, dar nici Adrian Nastase nu a oferit ieri presei un numar estimativ al secretarilor de stat de care, se pare, ca nu mai stie nimeni cati sunt si vor fi inlocuiti cativa prefecti. In schimb, se va mari numarul asistentei de la sedintele de guvern. Incepand de saptamana viitoare, la sedintele Executivului vor lua parte si reprezentanti ai grupurilor parlamentare pesediste din Camera si Senat. Decizia a fost luata pe considerentul ca, in acest fel, parlamentarii vor fi mai bine si mai repede informati despre continutul actelor normative discutate de ministri si vor sti ulterior ce atitudine sa aiba fata de acestea cand ajung la ei sub forma de proiecte de legi sau ordonante.

Medicii de familie pot castiga lunar 40 de milioane de lei

Pentru ca medicii de familie s-au plans de venituri extrem de mici, Ministerul Sanatatii a centralizat datele privind incasarile medicilor din 3 judete, in functie de serviciile acordate pacientilor. Astfel, in judetele Hunedoara, Maramures si Tulcea, doar 6, 3, respectiv 7 medici castiga pana la 10 milioane de lei pe luna. MSF precizeaza ca acestia au inscrisi pe liste mai putin de 500 de pacienti. Cei mai multi medici din cele 3 judete castiga intre 20 si 30 milioane de lei lunar, fiind destui si cei care incaseaza in fiecare luna 30-40 de milioane de lei. Intre 10 si 20 de milioane castiga 71 de medici din Hunedoara, 94 din Maramures si 24 din Tulcea. De asemenea, 11 medici din judetul Hunedoara au un venit al cabinetului de 40-50 de milioane in fiecare luna. Din veniturile medicale ale cabinetului se scade suma de 11 milioane, destinata functionarii acestuia, iar diferenta ramane medicului de familie, se mai arata in comunicatul MSF.

Dinu Vama, protectorul comisionarilor dubiosi

Comisionar vamal iordanian agreat de seful Vamilor - arestat
Surprinzator de precisa a fost interpelarea publica a presedintelui Iliescu la bilantul IGP, pentru un om care de obicei prefera sa glasuiasca despre principii: "De ce politistii bulgari si unguri descopera mai multe droguri decat politistii romani? E adevarat ca traficantii de droguri utilizeaza masini in care aduc legume proaspete in Romania pentru ascunderea stupefiantelor?". Capetele care au cazut imediat dupa aceea, al sefului Politiei Capitalei si al celui de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog, rezolva in foarte mica masura problema, intrucat informatiile care au ajuns la presedinte dezvaluie o criza grava nu doar in ograda Politiei, ci si a Directiei Generale a Vamilor. Imediat ce a fost instalat la sefia DGV, Dinu "Vama" Gheorghe a luat doua decizii care s-au dovedit ulterior cel putin controversate. Prima se refera la autorizarea comisionarilor vamali. Daca pana atunci autorizarea era efectuata de o comisie in care intrau reprezentanti de la DGV, de la Ministerul Comertului si ai patronatului, Dinu Gheorghe si-a atribuit, printr-un ordin, dreptul exclusiv de a acorda asemenea autorizatii. Prin acelasi ordin, el decidea ca toti comisionarii aflati la acel moment in bransa trebuie sa se reautorizeze, in noile conditii. Miscare ambitioasa, dar extrem de riscanta: Dinu Gheorghe isi asuma astfel intreaga raspundere pentru modul in care comisionarii vamali isi fac treaba. Pe de alta parte, nici mijloacele de verificare nu mai puteau fi intr-atat de eficiente, controlorii fiind pusi in situatia de a-i verifica, si eventual sanctiona, pe cei autorizati de insusi seful lor. Un al doilea ordin controversat a fost cel din aprilie 2001, prin care Dinu Gheorghe oferea exclusivitatea vamuirii legumelor si fructelor destinate pietelor bucurestene si ilfovene la doua societati comerciale private, fara nici un fel de licitatie. Este vorba de firma Romanian Customs Services SA, din cartierul bucurestean Militari, si Voluntari Customs SRL din Voluntari. Apoi au inceput necazurile. Pe 11 octombrie 2001, era arestat pentru evaziune fiscala patronul firmei Voluntari Customs, iordanianul Mohamad Ahmad, supranumit "Regele legumelor" gratie indulgentei pe care o primise de la seful vamilor. Dupa numai cateva zile, alte vesti proaste soseau din sudul Dunarii. Vamesii bulgari reuseau, pe 13 si pe 17 octombrie 2001, doua capturi de senzatie, insumand 317 kilograme de heroina, in valoare de peste 14 milioane de euro. Unul dintre transporturi era ascuns intr-un camion turcesc ce transporta citrice si avea drept punct final Bucurestiul. Adica urma sa fie vamuit exact la protejatii lui Dinu Gheorghe. Dupa arestarea iordanianului Mohamad Ahmad, firma Voluntari Customs SRL s-a desfiintat. In 2002, Dinu Gheorghe emite un nou ordin menit a reglementa vamuirea legumelor si fructelor, insa de data aceasta nu mai comite imprudenta sa puna in ordin si numele firmelor, indicandu-le doar... adresa. In cartierul Militari, a ramas aceeasi firma, care insa si-a schimbat numele in RCS Comisionar SA. In Voluntari, noua adresa este la cateva case mai incolo de cea a firmei lui Ahmad, unde functioneaza firma de comisionare vamala Unirea International Trading '95 SRL, infiintata in anul 2002, cu doar doua luni inainte de emiterea ordinului lui Dinu Gheorghe. Suprema coincidenta, si aceasta firma apartine tot unor iordanieni: Sanaa A. Khashan - asociat unic si Khalil Jumah Ahmed Khashan - administrator. Viitorii regi ai legumelor. Dinu Gheorghe nu a oferit niciodata explicatii pertinente fata de informatiile aparute in presa referitoare la cele petrecute in institutia pe care o conduce, multumindu-se de fiecare data sa spuna ca sunt atacuri venite din partea celor pe care ii deranjeaza angajamentul sau in lupta anticoruptie. Tocmai despre lipsa de angajare in combaterea ilegalitatilor a vorbit insa presedintele Iliescu la intalnirea din 17 ianuarie cu Delegatia Permanenta a PSD, atunci cand i-a nominalizat premierului si Directia Vamilor printre zonele cu grad ridicat de coruptie.

APAPS vrea in 2003 75 milioanede dolari din privatizare

Autoritatea pentru Privatizare estimeaza ca va obtine, in acest an, venituri in valoare de 2.500 de miliarde de lei (aproximativ 75,4 milioane de dolari) in urma trecerii in proprietate privata a societatilor ramase in administrarea sa, au declarat, ieri, oficiali ai institutiei, in cadrul unei intalniri cu reprezentanti ai agentiei de evaluare financiara Standard Poor's. In portofoliul Autoritatii se mai afla circa 390 de societati, al caror capital reprezinta numai 5% din capitalul firmelor din Romania si 8,47% din capitalul de stat. In 2002, Autoritatea pentru Privatizare a vandut participatiile detinute la un numar de 259 de societati, suma totala incasata ridicandu-se la 84,8 milioane de dolari.

Adio, Garcea

La scurt timp dupa evenimentele din decembrie 1989, pentru a depasi grava criza de imagine prin care trecea, Militia si-a schimbat numele in Politie. In fruntea inspectoratelor judetene si ale structurilor de la nivel central au fost numiti oameni noi, multi tineri, adusi din afara institutiei. S-a schimbat apoi dotarea, furnizorii principali de echipamente necesare acoperirii bazei logistice a MI fiind firme de mare renume, precum Mercedes, Volkswagen, Glock Siemens. De anul trecut, politistii si-au schimbat si uniformele, devenind, potrivit noului statut, corelat cu cerintele UE privind demilitarizarea Internelor, functionari publici cu atributii speciale. Un singur lucru - cel mai important - nu s-a schimbat in Politie si anume NaRAVUL. Nu s-au schimbat acele metehne cu radacini adanci in anii totalitarismului si care au indepartat mult institutia de comunitate, de problemele grave cu care s-a confruntat ani la rand societatea romaneasca. In continuare Politia este perceputa de societatea civila ca o institutie represiva, corupta, ineficienta. Si asta datorita comportamentului degradant, abuziv, in total dispret al drepturilor omului, pe care-l manifesta inca multi dintre cei care poarta uniforma de politist. Cetateanul de rand, contribuabilul, nu mai accepta insa incompetenta, imoralitatea, coruptia si abuzurile celor platiti din banul public doar pentru a se preface ca vegheaza la aplicarea legii si apararea legalitatii. Pe de alta parte, cresterea increderii cetateanului in lucratorul de politie trebuie sa inceapa cu schimbarea calitatii raportului dintre ei. Pentru aceasta sunt necesare mutatii de substanta in planul mentalitatii politistului, care trebuie sa se debaraseze de naravurile de odinioara ale "majurului", dotat cu tot atata inteligenta cat avea bulanul atarnat la brau. O radiografie a societatii romanesti de astazi arata ca asistam la o larga diversificare a fenomenului infractional, la dezvoltarea si profesionalizarea crimei organizate, inclusiv la internationalizarea acesteia. S-au amplificat atentatele la siguranta cetateanului si a bunurilor sale si au aparut infractiuni noi precum cele din domeniul informational, traficul de persoane, spalarea de bani. Pe de alta parte, datorita superficialitatii manifestate de-a lungul anilor de catre politisti, Romania a devenit in 1996, din tara de tranzit a drogurilor, tara consumatoare. Ulterior, pe teritoriul tarii au fost descoperite depozite de stupefiante sau de precursori. In momente bine alese, uneori chiar cu ajutorul sau sub supravegherea politistilor de la Antidrog, narcoticele erau expediate in Occident. In urma cu un an, la Rm. Valcea, Valea Caselor - Dambovita, Ghermanesti, Chiajna si Bragadiru au fost descoperite instalatii de prelucrare si tabletizare ale unor substante halucinogene, din categoria drogurilor de mare risc. Cu alte cuvinte, o institutie a mortii albe a inflorit in toata regula, sub privirile neputincioase sau poate complice ale politistilor. La toate acestea se adauga fenomenul coruptiei care erodeaza din interior organismul social, subminand autoritatea statului, a institutiilor si administratiei acestuia. Prezent la sedinta de bilant a IGP, presedintele Iliescu recunostea luni ca societatea romaneasca este atinsa grav de acest flagel, care merge mana in mana cu birocratia si goana nebuneasca dupa avere si putere, obtinute pe orice cai si mijloace si care afecteaza grav functionarea democratica a statului, lovind in institutiile sale si in cele din urma in populatie si in omul cinstit. Loveste in cetateanul de rand, onest, care, in fata atator abuzuri si ilegalitati, multe savarsite chiar de cei pusi sa vegheze la respectarea si aplicarea legii, la apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, isi pierde si ultima farama de incredere, refuzand sa mai creada in politie sau in oricare alta institutie a statului. De aceea, nu trebuie sa ne mire ca nu exista reactie cetateneasca la furturile savarsite in miezul zilei si in plina strada, la talharii si chiar crime. Acest lucru demonstreaza slabirea coeziunii sociale in lupta contra unor fenomene negative. Si, in fata slabiciunii generale, curajul, impertinenta infractorilor au crescut, cei care apeleaza la violenta ajungand astazi sa timoreze colectivitati intregi. Daca intervenea la timp, Politia romana avea mari sanse sa tina populatia departe de aceste nenorociri. Multi lucratori ai institutiei au dovedit, insa, timp de 13 ani, o nepermisa stare de delasare, ingaduinta si chiar complicitate cu RaUL. Luni, la sedinta de bilant a IGP, mesajul transmis politistilor care nu pot renunta la vechile naravuri, la practici ce tin de vremurile totalitariste, a fost clar: Adio, Garcea!

Fantoma Bancii Columna pagubeste statul roman cu sute de miliarde de lei

De sase ani, dosarul privind falimentul bancii isi cauta moartea prin Justitie * Doi portari obositi vegheaza inca fostul sediu central al bancii * Nimeni din conducerea bancii nu a fost arestat sau condamnat * Joaca cu miliardele inca nu s-a terminat
Pe Bulevardul Primaverii, pe o cladire inalta, cu geamuri fumuri, sta inca scris, cu litere mari si galbene: Banca Columna. Inauntru, doi paznici si o liniste mormantala. Atat. Simpla dar emblematica, aceasta imagine dezvaluie esenta unui sistem din care lipseste institutia falimentului. Avem o banca moarta, ce facem cu ea? Aceasta este intrebarea absurda in jurul careia se invart procesele privind Banca Columna, aflate inca pe rolul instantelor de judecata. Refacerea hatisului legislativ care a dus la aceasta situatie ar fi inutila. Esential este ca "boala lunga" tine de sase ani, desi aceasta banca a intrat in incetare de plati din 1996. Faptul ca din banca a ramas doar o cutie goala, in 1998 constatandu-se oficial incetarea de plati, nu pare sa deranjeze pe nimeni. Doua institutii de stat - CEC si fostul FPS - stau de cinci ani la mana Justitiei, asteptand sa-si recupereze miliardele neinspirat depuse la aceasta banca. In joc sunt circa 300 de miliarde de lei si peste 10 milioane de dolari, banii statului evaporati din Columna si pentru care nici unul din membrii fostei conduceri a bancii nu a fost arestat sau condamnat. In schimb, procesul privind retragerea licentei (decisa de BNR in 2000) a fost suspendat, Curtea Suprema urmand sa judece pe 18 martie recursul bancii, care contesta procesul-verbal in baza caruia i s-a ridicat licenta. "Nu pot sa-mi explic, dupa nici un criteriu logic, cum s-a putut prelungi un proces atat de mult. A sustine in continuare ca o banca precum Columna mai poate fi reorganizata e absolut ilogic. As putea spune, in termeni plastici, ca s-a imputit deja cadavrul acestei banci", ne-a declarat viceguvernatorul BNR Mihai Bogza, aratandu-se contrariat de faptul ca "datornicii unor banci care au intrat de mult in faliment sunt si astazi bine-mersi". Bogza mai spune ca "in Uniunea Europeana este imposibil ca o banca in incetare de plati sa continue sa existe atata timp", perpetuarea unei astfel de situatii creand Romaniei "o problema de imagine" si intarind criticile privind lipsa unei economii de piata functionale. Joaca cu miliardele Sa recapitulam: problemele bancii au inceput la sfarsitul anului 1996, iar la mijlocul anului 1997 cei doi mari creditori ai banci - fostul FPS si CEC - au introdus cerere pentru declansarea falimentului. Prima institutie, actualmente APAPS, a constituit un depozit la Banca Columna de 64 de miliarde de lei si 10 milioane de dolari. Tot in 1996, CEC a creditat Banca Columna cu 20 de miliarde de lei, pentru ca un an mai tarziu, cand scandalul era in fierbere, fosta conducere a CEC (echipa lui Camenco Petrovici) sa mai dea bancii un credit de 15 miliarde de lei. "Din sumele plasate de CEC s-au recuperat circa un miliard de lei. Aceste sume s-au dat cu aprobarea Consiliului de Administratie. La acea data, banca era bine cotata si avea bani atrasi si de la alte banci", ne-a declarat presedintele CEC, Constantin Teculescu. In toamna anului 1997, publicam in Adevarul un raport confidential al BNR, care dezvaluia masinatiunile petrecute la Columna - o banca ce avea ca actionar majoritar firma Manel Finanz AG din Elvetia, in spatele careia se afla o casuta postala. Nu mai revenim asupra increngaturilor care au adus Banca Columna in stare de faliment. Reamintim doar ca a fost adanc infipta in privatizarile "epocii Dima" (fostul presedinte al FPS), cumparand pachete de actiuni la combinatele de ingrasaminte chimice Turnu Magurele, Amonil si Azomures, ca avea asocieri in participatiune ilegale cu Aeroportul Otopeni si cu cel din Baneasa, iar printre marii sai datornici se afla si fosta companie nationala de electricitate RENEL. Scandalul izbucnit in jurul bancii a scos la iveala imprumuturi cu mult peste limita legala acordate unor firme din propriul grup, sponsorizari dubioase sau transferul unor milioane de dolari in exterior. Dupa ce a ramas cu vistieria goala, conducerea bancii a inceput sa se judece cu statul, contestand atat decizia BNR de retragere a licentei bancii, cat si valoarea sumelor datorate APAPS si CEC. O nota transmisa de CEC si APAPS arata ca diferentele intre sumele calculate de expertii celor doua institutii si cele estimate de Banca Columna sunt foarte mari. In cazul datoriei fata de CEC s-au facut doua expertize: in cea desemnata de instanta, Banca Columna datoreaza 36 de miliarde de lei, iar in cea solicitata de CEC 49 de miliarde de lei. In cazul APAPS, diferentele sunt de circa 150 de miliarde de lei. Astfel, in 1997, la data solicitarii falimentului bancii, Banca Columna datora APAPS 232 de miliarde lei si 11 milioane de dolari. Expertul bancii a calculat insa doar 109 miliarde de lei si 10 milioane de dolari. Ultima estimare in acest sens (din 2000) facuta de un expert desemnat de APAPS arata ca banca Columna este buna de plata pentru 252 de miliarde lei si 11 milioane de dolari. "Dupa ce CEC a dat in judecata banca, s-a sistat calculul dobanzilor. Este incontestabil ca urgentarea luarii unei decizii corecte de catre Justitie ar contribui la reducerea eventualelor pierderi determinate de obtinerea cu intarziere a sumelor datorate", a precizat Teculescu. Un calcul simplu arata ca statul a pierdut zeci, chiar sute de miliarde de lei din cauza tergiversarii dosarului Bancii Columna in Justitie. Depozitele APAPS si CEC insumau in 1996 circa 300 de miliarde de lei. Chiar daca nu ar fi facut decat sa-i depuna intr-o banca, cele doua institutii ar fi reusit cel putin sa-si dubleze sumele, daca nu chiar sa le tripleze. Ca sa nu mai spunem ca, in toti acesti ani, datoriile bancii fiind inghetate in lei la nivelul de atunci, si-au mai pierdut din valoare din cauza inflatiei. Din pacate, in ciuda insistentelor noastre, nu am primit un punct de vedere oficial, cu privire la situatia litigiului cu banca si de la APAPS. Nume fara chipBanca Columna continua sa figureze la Registrul Comertului, unde inca sunt inscrise si sucursalele din Bucuresti si Turnu Severin. Printre asociati figureaza Matilda Raiciu, Nica Babalic Petre (omul din fata al elvetienilor), Vasile Bostan (fostul presedinte al bancii) si Ion Anghel. Potrivit relatarilor presei din perioada scandalului (1997-1998), Banca Columna ar fi fost condusa, din umbra, de Marius Tarlea, fostul ginere al lui Ion Ceausescu. Un alt nepot al dictatorului Ceausescu, Gheorge Lucian Teleman, impreuna cu unchiul Ilenei Ceusescu, fata lui Ion Ceausescu si sotia lui Tarlea, figureaza pe lista celor cu activitate in Banca Columna. Din peisaj nu lipsesc persoane care avusesera legaturi puternice cu societatile de comert exterior ce serveau ca paravan in vremea raposatului pentru finantarea operatiunilor de spionaj. Cu totii au ramas niste nume fara chip. Fostul presedinte Eremia Niculae s-a pensionat, spun surse bancare, potrivit carora ceilalti doi vicepresedinti - Mihai Pitica si Ilie Alexandru - nu se afla in tara. In timp ce caravana Justitiei trecea, ei si-au vazut de treaba continuand sa traiasca nestingheriti din ceea ce a mai ramas din banca.