Ex-comunistul Marian Lupu ar putea fi noul presedinte al Republicii Moldova

Coalitia de la Chisinau a renuntat la secretomanie si a anuntat variantele pentru primii patru oameni din noua administratie. Astfel, Marian Lupu (foto), liderul Partidului Democrat (PD), este propusul numarul unu pentru functia de presedinte al republicii, anunta “Jurnal de Chisinau”. Dat fiind ca, miercuri, Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (PL), a declarat ca Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) exclude negocierile cu Partidul Comunistilor (PCRM)pentru alegerea sefului statului, este foarte posibil ca lucrurile sa nu se schimbe si Lupu sa devina succesorul lui Vladimir Voronin. Cat despre restul functiilor de varf, Vlad Filat, presedintele Partidului Democrat Liberal (PDL), este posibil sa preia sefia Parlamentului, secundat de liberalul Ghimpu. Nu in ultimul rand, principalul nume propus de AIE pentru postul de premier este Serafim Urechean, conducatorul Aliantei Moldova Noastra (AMN). Astfel, se confirma ipoteza ca noul guvern al Republicii Moldova va fi unul liberal.
Intrebat ce parere are despre aceste propuneri, Titus Corlatean, presedintele Comisiei de politica externa din Senat, a declarat ca “dincolo de variantele uninominale, mai importanta la acest moment este o buna
intelegere in cadrul Aliantei pentru Integrare Europeana. Propunerile tin de negocieri”. Corlatean a accentuat importanta gasirii unei solutii, care sa permita “o putere de sus pana jos, pe baza acestei coalitii”. Mai mult, el a adus in discutie aportul Romaniei si al Uniunii Europene la bunul-mers al lucrurilor pentru coalitia de la Chisinau. “Eu cred ca sprijinul european si al Romaniei trebuie sa fie foarte concret, pentru a putea spori aceasta orientare pro-europeana a AIE”. Acest sprijin inseamna, printre altele, negocierea
si incheierea unui nou acord al Republicii Moldova cu UE si flexibilizarea regimului de vize pentru moldoveni. “Si noi asteptam, ca romani si europeni, ridicarea vizelor pentru cetatenii romani”, a precizat Titus Corlatean.

Locul comunistilor in noua administratie
Despre comunisti, presa de la Chisinau spune ca vor trece in opozitie, in schimbul unui post de vicepresedinte al Parlamentului si a presedintiei mai multor comisii parlamentare.
La alegerile anticipate din 29 iulie, AIE a adunat 53 din cele 101 mandate in Parlament, in timp ce comunistii detin 48 de mandate. Cum, in conditiile actuale, Alianta nu are necesarul de 61 de voturi pentru a numi presedintele, exista mai multe variante posibile. Prima este aceea ca Partidul Comunistilor ii va da coalitiei cele opt mandate de care are nevoie pentru a-si impune presedintele. Insa nu din caritate. Desi, zilele acestea, a fost lansat un zvon potrivit caruia liderii partidelor din AIE ii vor da lui Vladimir Voronin imunitatea
pentru a primi cele opt mandate, Vlad Filat a declarat ca viitoarea coalitie de guvernare vrea sa evite o rafuiala cu Partidul Comunistilor. Totusi, el nu a negat ca este posibil ca lui Voronin sa i se dea anumite garantii, care insa nu vor include imunitatea. “Scopul nostru este sa-l convingem pâna la urma pe Voronin sa asiguram un transfer legal
si pasnic de putere în Republica Moldova”, a mai declarat el.
De asemenea, este posibil ca Partidul Comunist sa treaca usor in opozitie, constient ca, daca ar insista sa ramana la putere in contextul actual, s-ar sinucide politic.
In al treilea rand, comunistii ar putea folosi exact aceeasi tactica, precum cea la care au apelat partidele din noua alianta, cand PCRM mai avea nevoie de un singur vot pentru a impune presedintele. Adica, Partidul Comunist ar putea, acum, sa blocheze votul de doua ori, ceea ce ar duce la dizolvarea Parlamentului si convocarea unor noi alegeri electorale. Acesta ramane, totusi, cel mai putin probabil deznodamant al alegerilor din iulie.
Totusi, aceasta varianta a noii conduceri moldovene pare sa aiba multe sanse de confirmare, mai ales ca vine in acord cu o declaratie facuta, zilele trecute, de Dorin Chirtoaca, vicepresedintele PL si primarul Chisinaului, care a spus ca partidul lui “nu conditioneaza nici una din primele trei functii in stat”. Si, intr-adevar, aceasta serie propusa de Alianta le da liberalilor cea de-a patra functie in stat, aceea de vicepresedinte al Parlamentului. De asemenea, ieri, Chirtoaca a declarat, citat de Mediafax, ca nu vrea nici o functie in cadrul viitorului Executiv de la Chisinau, pentru ca “nu ar fi bine sa se revina la traditia cand primarul general al Chisinaului avea si calitatea
de membru al Guvernului”.
Numirea sefului statului este, pentru moment, principalul obstacol de care trebuie sa treaca Alianta basarabeana pentru a nu ajunge la un blocaj in Parlament.

Cum l-a democratizat constiinta pe Marian Lupu
Economist de profesie, vorbitor de engleza, franceza si rusa, Marian Lupu a devenit, in august 2003, ministru al economiei. Dupa victoria lui Voronin si a partidului sau la alegerile din 2005, Lupu a fost numit speaker al Parlamentului. Din martie 2005 si pana in aprilie 2009, el a ocupat functia de presedinte al Parlamentului. Foarte important in ierarhia PC si unul dintre apropiatii lui Vladimir Voronin, Lupu urma sa fie primul-ministru al Republicii Moldova, dupa ce Zinaida Greceanii s-ar fi retras. Cu toate acestea, la 1 aprilie, Marian Lupu a trimis presei basarabene un comunicat, in care anunta ca paraseste PCRM si ca indeamna electoratul sa voteze cu partidele democratice. Motivul invocat de el era ca, in urma unor calatorii prin tara, a observat saracia crunta in care sunt obligati sa traiasca basarabenii. Astfel, “a urmat un proces de constiinta, în care am constientizat ca Partidul Comunistilor se face vinovat de situatia dezastruoasa creata”, spunea Lupu in acea declaratie. La putin timp dupa, Marian Lupu a devenit presedintele democratilor din Republica Moldova.