upa patru ani de scandaluri si tergiversari, cea mai lunga autostrada din Romania, ce va lega Brasovul de Oradea, a fost asfaltata pe o portiune de cinci kilometri. Pana in noiembrie, constructorul spune ca vor fi gata inca 20 de kilometri. Lucrarile la Autostrada Transilvania au inceput in 2004 si au costat pana in acest moment 600 de milioane de euro
. Termenul de finalizare a fost devansat deja cu un an iar vesnica problema a finantarii autostrazii nu a fost inca rezolvata. In vreme ce oficialii spun ca s-au dat banii pentru asfaltare, reprezentantii Bechtel au precizat ca din luna aprilie pana in luna iulie, firma
lucreaza pe bani proprii, pana acum cheltuind in jur de 100 de milioane de euro, potrivit purtatorului de cuvant al Bechtel, Bogdan Sgarcitu.
Conform proiectului, Autostrada Transilvania (415 km) parcurge ruta de la nord-vest de la Brasov pana la Oradea, la granita cu Ungaria, si va trece prin Brasov, Fagaras, Sighisoara, Targu Mures, Cluj Napoca si Oradea. Contractul de proiectare si executie a lucrarilor a fost semnat in decembrie 2003 intre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) si Bechtel International (USA). Lucrarile au fost intrerupte la jumatatea anului 2005, cand autoritatile au inceput reanalizarea contractelor incheiate de guvernarea precedenta. Ca urmare a sistarii lucrarilor, termenul de finalizare a autostrazii, stabilit initial pentru anul 2012, a fost prelungit cu un an.
marți, 7 iulie 2009
Nouă români din zece şi-au pierdut banii la bursă
4% dintre jucători au pierdut în 2008 mai mult de jumătate din valoarea portofoliului. Jumătate dintre investitori spun că vor mai aduce bani în piaţă.
Căderea bursei din acest an i-a afectat puternic la buzunar pe investitori. Potrivit datelor statistice, 91,6% dintre investitori au înregistrat pierderi comparativ cu începutul anului 2008. Aproximativ 13,4% dintre jucătorii la bursă şi-au pierdut mai mult de jumătate din valoarea portofoliului de la începutul anului în urma scăderilor pieţei, iar 22,5% dintre investitori au pierderi cuprinse între 40 şi 50% din valoarea portofoliului, arată datele unui studiu prognosis.ro.
De asemenea 21,8% dintre jucătorii de pe piaţa de capital au pierderi între 30 şi 40%, alţi 22,4% se află în intervalul de 20-30%, iar 11,3% dintre aceştia sub 20%. În jur de 4,2% dintre investitori au anunţat că au câştigat la bursă faţă de începutul anului, iar alţi 4,2% sunt pe zero.
De remarcat că aproape un sfert dintre investitori nu deţin nici o investiţie alternativă la investiţia în acţiuni BVB.
Totuşi, alţi 40,4% dintre ei mai au bani în depozite bancare
, 27,4% în proprietăţi imobiliare, iar 17,1% în fonduri mutuale. De asemenea, un jucător din patru îşi protejează investiţiile şi prin alte instrumente financiare
(futures/options).
În ciuda scăderilor accelerate din ultima perioadă, doar 27,9% dintre investitori au redus deliberat expunerile la BVB în ultimele şase luni în încercarea de a-şi diminua pierderile. Mai mult de atât, 44,3% dintre investitori apreciază că vor aduce sume noi pentru investiţii la BVB în următoarele şase luni, în timp ce doar 17,1% declară că îşi vor diminua investiţiile.
Pierderile suferite de investitori sunt explicabile dacă luăm în calcul faptul că, de la începutul anului până la finalul săptămânii trecute, indicii BET şi BET-C au scăzut cu 39,8%, respectiv 35,1%, în timp ce BET-FI se află cu 56,41% sub nivelul înregistrat la sfârşitul anului trecut. În plus
, investitorii nu prea au mizat pe acţiunile sectorului chimic, în special pe Azomureş, o acţiune care a crescut în acest an cu 300%.
Studiul prognosis.ro arată că mai puţin de 1,2% dintre brokeri şi doar 1% dintre investitori se aşteptau la creşteri pe sectorul economic în luna martie 2008. La patru luni distanţă, adică în iulie, nu mai puţin de 28,8% dintre brokeri şi 16,9% dintre investitori mizau pe creşterea sectorului chimic la bursă în acest an. Din păcate, nici viitorul nu pare unul bun. Mai puţin de 10% dintre investitori aşteaptă creşteri în următoarea lună pe indicele BET. Pe termen de o lună, aproape jumătate dintre investitori (46,9% pentru BET şi 47,4% pentru BET-FI) văd piaţa în scădere. În plus, mai mult de 50% dintre experţi (51,5% - BET, 54% - BET-FI) văd o piaţă pe un trend descrescător în următoarea lună.
O întoarcere de trend pe bursă este văzută de investitori peste şase luni. Cea mai mare
parte dintre ei apreciază că peste şase luni cel mai performant sector al BVB va fi cel financiar. 23,6% dintre ei cred asta, în scădere de la 40%, în martie. Următoarele pe listă sunt acţiunile din sectoarele chimic (16,9%), petrolier (14,2%), industrie alimentară (8,8%) şi construcţii (7,4%).
Căderea bursei din acest an i-a afectat puternic la buzunar pe investitori. Potrivit datelor statistice, 91,6% dintre investitori au înregistrat pierderi comparativ cu începutul anului 2008. Aproximativ 13,4% dintre jucătorii la bursă şi-au pierdut mai mult de jumătate din valoarea portofoliului de la începutul anului în urma scăderilor pieţei, iar 22,5% dintre investitori au pierderi cuprinse între 40 şi 50% din valoarea portofoliului, arată datele unui studiu prognosis.ro.
De asemenea 21,8% dintre jucătorii de pe piaţa de capital au pierderi între 30 şi 40%, alţi 22,4% se află în intervalul de 20-30%, iar 11,3% dintre aceştia sub 20%. În jur de 4,2% dintre investitori au anunţat că au câştigat la bursă faţă de începutul anului, iar alţi 4,2% sunt pe zero.
De remarcat că aproape un sfert dintre investitori nu deţin nici o investiţie alternativă la investiţia în acţiuni BVB.
Totuşi, alţi 40,4% dintre ei mai au bani în depozite bancare
, 27,4% în proprietăţi imobiliare, iar 17,1% în fonduri mutuale. De asemenea, un jucător din patru îşi protejează investiţiile şi prin alte instrumente financiare
(futures/options).
În ciuda scăderilor accelerate din ultima perioadă, doar 27,9% dintre investitori au redus deliberat expunerile la BVB în ultimele şase luni în încercarea de a-şi diminua pierderile. Mai mult de atât, 44,3% dintre investitori apreciază că vor aduce sume noi pentru investiţii la BVB în următoarele şase luni, în timp ce doar 17,1% declară că îşi vor diminua investiţiile.
Pierderile suferite de investitori sunt explicabile dacă luăm în calcul faptul că, de la începutul anului până la finalul săptămânii trecute, indicii BET şi BET-C au scăzut cu 39,8%, respectiv 35,1%, în timp ce BET-FI se află cu 56,41% sub nivelul înregistrat la sfârşitul anului trecut. În plus
, investitorii nu prea au mizat pe acţiunile sectorului chimic, în special pe Azomureş, o acţiune care a crescut în acest an cu 300%.
Studiul prognosis.ro arată că mai puţin de 1,2% dintre brokeri şi doar 1% dintre investitori se aşteptau la creşteri pe sectorul economic în luna martie 2008. La patru luni distanţă, adică în iulie, nu mai puţin de 28,8% dintre brokeri şi 16,9% dintre investitori mizau pe creşterea sectorului chimic la bursă în acest an. Din păcate, nici viitorul nu pare unul bun. Mai puţin de 10% dintre investitori aşteaptă creşteri în următoarea lună pe indicele BET. Pe termen de o lună, aproape jumătate dintre investitori (46,9% pentru BET şi 47,4% pentru BET-FI) văd piaţa în scădere. În plus, mai mult de 50% dintre experţi (51,5% - BET, 54% - BET-FI) văd o piaţă pe un trend descrescător în următoarea lună.
O întoarcere de trend pe bursă este văzută de investitori peste şase luni. Cea mai mare
parte dintre ei apreciază că peste şase luni cel mai performant sector al BVB va fi cel financiar. 23,6% dintre ei cred asta, în scădere de la 40%, în martie. Următoarele pe listă sunt acţiunile din sectoarele chimic (16,9%), petrolier (14,2%), industrie alimentară (8,8%) şi construcţii (7,4%).
Ultima cocoaşă a inflaţiei anuale
Conform previziunilor, rata lunară a inflaţiei a urcat în luna iulie pe o treaptă superioară, nivelul de 0,69% fiind comparabil cu cel consemnat în lunile februarie şi martie a.c., cu toate că perioada luată în calcul a fost luna lui cuptor. Creşteri însemnate de preţuri au înregistrat gazele
(+12,53%) şi energia
electrică furnizată populaţiei (+4,51%). Deşi au o pondere de 8,88% în coşul de consum al populaţiei (3,67% gazele, respectiv 5,21% energia electrică), aportul aritmetic al majorării acestor preţuri administrate asupra inflaţiei lunare din iulie a fost de 0,70 puncte procentuale.
Şi, în consecinţă, rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,04%, înregistrându-se astfel ultima cocoaşă a inflaţiei anuale. Calculele demonstrează. Fără înregistrarea acestor scumpiri, mărfurile nealimentare ar fi consemnat o creştere de 0,94% (comparativ cu 2,31%), rata lunară a inflaţiei coborând astfel la 0,11%, nivel sub cel din iulie 2007 (0,29%). Şi, în aceşti termeni, rata anuală a inflaţiei iulie 2008/iulie 2007 ar fi coborât la 8,42%, nivel similar cu cel din mai a.c. (8,46%).
Aceste scumpiri administrative şi efectul de bază nefavorabil, datorat nivelului mai mic (0,29%) al ratei lunare a inflaţiei înregistrat în iulie 2007, au avut o influenţă semnificativă asupra amplitudinii ratei anuale a inflaţiei iulie 2008/iulie 2007. Dacă în perioada ianuarie – iulie 2007 creşterea cumulată a preţurilor şi tarifelor a fost de 1,91%, în primele şapte luni ale acestui an acest nivel a fost de 4,28%, înregistrându-se o rată a inflaţiei mai mare
cu 2,37 puncte procentuale.
Înregistrarea unei producţii agricole foarte bune şi semnalele de „saturaţie” date de scumpirile la majoritatea mărfurilor alimentare şi o parte însemnată din mărfurile nealimentare şi servicii
constituie premisele ca în lunile august şi septembrie ratele lunare ale inflaţiei să fie foarte reduse, apropiate de zero. Iar, începând cu luna august a.c. efectul de bază nefavorabil îşi va diminua contribuţia asupra ratei anuale a inflaţiei, care se va înscrie pe o traiectorie descendentă, panta accentuându-se lună de lună, şi la sfârşitul anului inflaţia anuală se va situa sub nivelul de 6,6%.
Pentru a nu cădea în capcana anticipaţiilor inflaţioniste, uneori exacerbate, sunt de reţinut câteva cifre ale statisticii oficiale. La 29 iulie a.c., producţia de grâu, secară şi triticală, recoltată de pe 83% din suprafaţa cultivată, a fost de 2,1 ori mai mare decât întreaga recoltă din 2007. În semestrul I al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2007, producţia de bunuri de uz curent a înregistrat un plus
de 10,0%, iar industria alimentară şi a băuturilor a consemnat o creştere de 9,3%. De subliniat că, în aceeaşi perioadă de comparaţie, toate produsele procesate din lapte au înregistrat creşteri semnificative. Şi anume, laptele de consum (+4,7%), iaurturile de băut (+10,1%), smântâna (+6,3%), brânzeturile (+5,5%), iar producţia de unt a crescut cu 3,3%.
De menţionat că rata anuală a inflaţiei se determină în România la fel ca în toate celelalte ţări din Uniunea Europeană. Atât teoretic, cât şi practic, este utilizată aceeaşi metodologie elaborată de Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat), pe baza unor criterii riguros ştiinţifice.
Cheltuielile băneşti ale gospodăriilor sunt legate efectiv de cumpărarea de mărfuri (alimentare şi nealimentare) şi de plata contravalorii serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai, şi reprezintă nivelurile medii lunare pe o gospodărie rezultate din Ancheta Bugetelor de Familie, efectuată de Institutul Naţional de Statistică conform metodologiei Eurostat. Şi ele stau la baza sistemului de ponderare şi agregare a indicilor elementari ai preţurilor de consum, rezultând astfel indicele general al preţurilor de consum al populaţiei.
(+12,53%) şi energia
electrică furnizată populaţiei (+4,51%). Deşi au o pondere de 8,88% în coşul de consum al populaţiei (3,67% gazele, respectiv 5,21% energia electrică), aportul aritmetic al majorării acestor preţuri administrate asupra inflaţiei lunare din iulie a fost de 0,70 puncte procentuale.
Şi, în consecinţă, rata anuală a inflaţiei a urcat la 9,04%, înregistrându-se astfel ultima cocoaşă a inflaţiei anuale. Calculele demonstrează. Fără înregistrarea acestor scumpiri, mărfurile nealimentare ar fi consemnat o creştere de 0,94% (comparativ cu 2,31%), rata lunară a inflaţiei coborând astfel la 0,11%, nivel sub cel din iulie 2007 (0,29%). Şi, în aceşti termeni, rata anuală a inflaţiei iulie 2008/iulie 2007 ar fi coborât la 8,42%, nivel similar cu cel din mai a.c. (8,46%).
Aceste scumpiri administrative şi efectul de bază nefavorabil, datorat nivelului mai mic (0,29%) al ratei lunare a inflaţiei înregistrat în iulie 2007, au avut o influenţă semnificativă asupra amplitudinii ratei anuale a inflaţiei iulie 2008/iulie 2007. Dacă în perioada ianuarie – iulie 2007 creşterea cumulată a preţurilor şi tarifelor a fost de 1,91%, în primele şapte luni ale acestui an acest nivel a fost de 4,28%, înregistrându-se o rată a inflaţiei mai mare
cu 2,37 puncte procentuale.
Înregistrarea unei producţii agricole foarte bune şi semnalele de „saturaţie” date de scumpirile la majoritatea mărfurilor alimentare şi o parte însemnată din mărfurile nealimentare şi servicii
constituie premisele ca în lunile august şi septembrie ratele lunare ale inflaţiei să fie foarte reduse, apropiate de zero. Iar, începând cu luna august a.c. efectul de bază nefavorabil îşi va diminua contribuţia asupra ratei anuale a inflaţiei, care se va înscrie pe o traiectorie descendentă, panta accentuându-se lună de lună, şi la sfârşitul anului inflaţia anuală se va situa sub nivelul de 6,6%.
Pentru a nu cădea în capcana anticipaţiilor inflaţioniste, uneori exacerbate, sunt de reţinut câteva cifre ale statisticii oficiale. La 29 iulie a.c., producţia de grâu, secară şi triticală, recoltată de pe 83% din suprafaţa cultivată, a fost de 2,1 ori mai mare decât întreaga recoltă din 2007. În semestrul I al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2007, producţia de bunuri de uz curent a înregistrat un plus
de 10,0%, iar industria alimentară şi a băuturilor a consemnat o creştere de 9,3%. De subliniat că, în aceeaşi perioadă de comparaţie, toate produsele procesate din lapte au înregistrat creşteri semnificative. Şi anume, laptele de consum (+4,7%), iaurturile de băut (+10,1%), smântâna (+6,3%), brânzeturile (+5,5%), iar producţia de unt a crescut cu 3,3%.
De menţionat că rata anuală a inflaţiei se determină în România la fel ca în toate celelalte ţări din Uniunea Europeană. Atât teoretic, cât şi practic, este utilizată aceeaşi metodologie elaborată de Oficiul de Statistică al Comunităţii Europene (Eurostat), pe baza unor criterii riguros ştiinţifice.
Cheltuielile băneşti ale gospodăriilor sunt legate efectiv de cumpărarea de mărfuri (alimentare şi nealimentare) şi de plata contravalorii serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai, şi reprezintă nivelurile medii lunare pe o gospodărie rezultate din Ancheta Bugetelor de Familie, efectuată de Institutul Naţional de Statistică conform metodologiei Eurostat. Şi ele stau la baza sistemului de ponderare şi agregare a indicilor elementari ai preţurilor de consum, rezultând astfel indicele general al preţurilor de consum al populaţiei.
Generaţia de export a anilor '90 se întoarce acasă pentru oferte de top
reşterea economică din ultimii ani şi numeroasele oportunităţi de afaceri din ţara noastră îi determină pe tot mai mulţi români să renunţe la joburile bine plătite din străinătate şi să revină în ţară.
O mare
parte din tineri şi-au dorit după Revoluţie să plece din România cu orice preţ şi au pronunţat de nenumărate ori sintagma „ultimul care pleacă din ţară să stingă lumina“. A fost şi cazul lui Ovidiu Petreacă, un tânăr din Constanţa, care îşi aminteşte că încă din primul an de facultate avea „dor de ducă“. Vroia să vadă alte ţări, să-şi deschidă orizonturile şi să studieze teme care în România nu se studiau la vremea respectivă.
„Dacă este să fiu sincer, era şi convingerea că în alte ţări lucrurile merg mai bine şi că aş putea învăţa mai multe, în şcoală şi în afara ei, aşa cum gândesc încă mulţi români, sub motto-ul «afară e mai bine»“, mărturiseşte Ovidiu Petreacă. „Am plecat în 1999, imediat după ce am terminat Facultatea de Relaţii Internaţionale, şi eram hotărât să nu mă mai întorc decât cel mult în vacanţă. Mi se părea că lucrurile aici merg din rău în mai rău şi că plec cu ultimul tren“, adaugă tânărul. Momentul plecării a reprezentat pentru el începutul unei cariere internaţionale de succes. Dar, după cum mărturiseşte, acela a fost şi punctul în care lucrurile au început să meargă mai bine în ţară, fapt care l-a determinat, câţiva ani mai târziu, să se gândescă la întoarcere. „În România, s-au întâmplat extrem de multe lucruri bune în anii în care am fost plecat, mai ales în economie
şi în mediul de afaceri, realizate de oameni care nu ştiau că cel mai bun lucru de făcut la sfârşitul anilor ’90 era să pleci în străinătate“, spune Ovidiu Petreacă.
Tentaţia antreprenoriatului
După plecarea din ţară a urmat un masterat în sociologie economică la o universitate din Polonia, iar după absolvire s-a angajat la Boston Consulting Group (BCG), în Germania. În 2002, a fost admis în programul de MBA la Harvard Business School, fapt ce i-a accelerat dezvoltarea carierei după finalizarea studiilor, când a revenit în Germania la Boston Consulting Group. Până în luna mai 2008, a urcat rapid în ierarhia companiei
de consultanţă în management, iar în urmă cu numai trei luni, avea funcţia de principal, cea mai înaltă poziţie deţinută de un român la BCG. Deşi, după cum susţin consultanţii în resurse umane, salariul pentru o astfel de poziţie este de ordinul sutelor de mii de euro
pe an, Ovidiu Petreacă a decis în urmă cu trei luni că este momentul să se întoarcă în România, pentru că nu mai putea ignora oportunităţile de afaceri care au apărut aici.
Când a terminat MBA-ul la Harvard, visa ca pe termen mediu să devină antreprenor. „Antreprenoriatul îmi dă o senzaţie de libertate, în primul rând, care mă atrage foarte tare. Această senzaţie nu o ai într-o corporaţie, unde trebuie să stai la locul tău, să-ţi aştepţi rândul şi să faci ceea ce ţi se spune“, explică tânărul. Matei Păun, un prieten pe care l-a cunoscut în 2005 şi care a fondat Balkan Advisory Company (BAC România), a încercat în mod repetat să îl convingă că cele mai bune oportunităţi de afaceri sunt în România.
O mare
parte din tineri şi-au dorit după Revoluţie să plece din România cu orice preţ şi au pronunţat de nenumărate ori sintagma „ultimul care pleacă din ţară să stingă lumina“. A fost şi cazul lui Ovidiu Petreacă, un tânăr din Constanţa, care îşi aminteşte că încă din primul an de facultate avea „dor de ducă“. Vroia să vadă alte ţări, să-şi deschidă orizonturile şi să studieze teme care în România nu se studiau la vremea respectivă.
„Dacă este să fiu sincer, era şi convingerea că în alte ţări lucrurile merg mai bine şi că aş putea învăţa mai multe, în şcoală şi în afara ei, aşa cum gândesc încă mulţi români, sub motto-ul «afară e mai bine»“, mărturiseşte Ovidiu Petreacă. „Am plecat în 1999, imediat după ce am terminat Facultatea de Relaţii Internaţionale, şi eram hotărât să nu mă mai întorc decât cel mult în vacanţă. Mi se părea că lucrurile aici merg din rău în mai rău şi că plec cu ultimul tren“, adaugă tânărul. Momentul plecării a reprezentat pentru el începutul unei cariere internaţionale de succes. Dar, după cum mărturiseşte, acela a fost şi punctul în care lucrurile au început să meargă mai bine în ţară, fapt care l-a determinat, câţiva ani mai târziu, să se gândescă la întoarcere. „În România, s-au întâmplat extrem de multe lucruri bune în anii în care am fost plecat, mai ales în economie
şi în mediul de afaceri, realizate de oameni care nu ştiau că cel mai bun lucru de făcut la sfârşitul anilor ’90 era să pleci în străinătate“, spune Ovidiu Petreacă.
Tentaţia antreprenoriatului
După plecarea din ţară a urmat un masterat în sociologie economică la o universitate din Polonia, iar după absolvire s-a angajat la Boston Consulting Group (BCG), în Germania. În 2002, a fost admis în programul de MBA la Harvard Business School, fapt ce i-a accelerat dezvoltarea carierei după finalizarea studiilor, când a revenit în Germania la Boston Consulting Group. Până în luna mai 2008, a urcat rapid în ierarhia companiei
de consultanţă în management, iar în urmă cu numai trei luni, avea funcţia de principal, cea mai înaltă poziţie deţinută de un român la BCG. Deşi, după cum susţin consultanţii în resurse umane, salariul pentru o astfel de poziţie este de ordinul sutelor de mii de euro
pe an, Ovidiu Petreacă a decis în urmă cu trei luni că este momentul să se întoarcă în România, pentru că nu mai putea ignora oportunităţile de afaceri care au apărut aici.
Când a terminat MBA-ul la Harvard, visa ca pe termen mediu să devină antreprenor. „Antreprenoriatul îmi dă o senzaţie de libertate, în primul rând, care mă atrage foarte tare. Această senzaţie nu o ai într-o corporaţie, unde trebuie să stai la locul tău, să-ţi aştepţi rândul şi să faci ceea ce ţi se spune“, explică tânărul. Matei Păun, un prieten pe care l-a cunoscut în 2005 şi care a fondat Balkan Advisory Company (BAC România), a încercat în mod repetat să îl convingă că cele mai bune oportunităţi de afaceri sunt în România.
Noi norme de creditare: Rata maximă lunară nu va fi modificată până la rambursarea împrumutului
Banca Naţională pregăteşte schimbări semnificative privind acordarea creditelor. Una dintre acestea prevede ca rata maximă pe care o persoană o plăteşte lunar să nu fie modificată până la rambursarea integrală a împrumutului. Măsura a fost cerută de Protecţia Consumatorului, care a urmărit să protejeze clienţii de tentaţiile ofertelor promoţionale.
Potrivit ultimei variante a proiectului de regulament propuse de BNR, rata maximă pe care o persoană se poate angaja să o plătească lunar băncii, nu va fi modificată până la scadenţă. Gradul de îndatorare se va calcula până la scadenţă în funcţie de veniturile clientului de la momentul acordării împrumutului, astfel încât, în cazul modificării condiţiilor de creditare, banca este obligată să nu majoreze suma lunară de plată peste puterea de îndatorare a solicitantului.
Conform noului proiect se pare că băncile vor fi obligate să calculeze gradul de îndatorare diferenţiat pe categorii de clienţi, pe destinaţia împrumutului, cât şi pe tipul de credit, respectiv în monedă naţională sau în valută, cu dobândă fixă sau variabilă. BNR a propus ca pentru băncile unde nu există norme proprii de creditare să fie diminuat gradul de îndatorare de la 40% la 35% din veniturile clienţilor. În prezent, cele mai multe dintre băncile care au primit avizul pentru norme proprii de creditare aplică un grad maxim de îndatorare de 70% din veniturile nete ale solicitantului.
O prevedere pe care bancherii nu au reuşit să o elimine este cea conform căreia băncile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente.
O altă modificare adusă proiectului iniţial realizat de BNR, este eliminarea testului de stress la care ar fi trebuit să fie supuşi solicitanţii de credite.
Modificările la regulamentul de creditare al populaţiei vor fi discutate astăzi de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, după ce ieri a avut loc ultima întâlnire între reprezentanţii BNR şi cei ai Asociaţiei Române a Băncilor.
Potrivit ultimei variante a proiectului de regulament propuse de BNR, rata maximă pe care o persoană se poate angaja să o plătească lunar băncii, nu va fi modificată până la scadenţă. Gradul de îndatorare se va calcula până la scadenţă în funcţie de veniturile clientului de la momentul acordării împrumutului, astfel încât, în cazul modificării condiţiilor de creditare, banca este obligată să nu majoreze suma lunară de plată peste puterea de îndatorare a solicitantului.
Conform noului proiect se pare că băncile vor fi obligate să calculeze gradul de îndatorare diferenţiat pe categorii de clienţi, pe destinaţia împrumutului, cât şi pe tipul de credit, respectiv în monedă naţională sau în valută, cu dobândă fixă sau variabilă. BNR a propus ca pentru băncile unde nu există norme proprii de creditare să fie diminuat gradul de îndatorare de la 40% la 35% din veniturile clienţilor. În prezent, cele mai multe dintre băncile care au primit avizul pentru norme proprii de creditare aplică un grad maxim de îndatorare de 70% din veniturile nete ale solicitantului.
O prevedere pe care bancherii nu au reuşit să o elimine este cea conform căreia băncile vor calcula gradul de îndatorare la creditele acordate populaţiei pe baza unor venituri cu cel mult 20% peste cele declarate la Fisc, în anul anterior, şi nu doar în funcţie de adeverinţa de salariu sau alte documente.
O altă modificare adusă proiectului iniţial realizat de BNR, este eliminarea testului de stress la care ar fi trebuit să fie supuşi solicitanţii de credite.
Modificările la regulamentul de creditare al populaţiei vor fi discutate astăzi de Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României, după ce ieri a avut loc ultima întâlnire între reprezentanţii BNR şi cei ai Asociaţiei Române a Băncilor.
marți, 5 mai 2009
Preoţii din Mitropolia Clujului cer salarii la nivelul celor ale profesorilor preuniversitari
Sinodul Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a decis, în şedinţa de joi, să înceapă demersurile pe lângă Sfântul Sinod pentru a alinia salariile preoţilor la cele ale profesorilor din învăţământul preuniversitar.
"Pentru o rezolvare a problemei salarizării clerului, Sinodul mitropolitan va propune Sfântului Sinod să se continue demersurile pentru ca încadrarea salarială a preoţilor sa fie asimilată cu cea a profesorilor din învăţământul preuniversitar", se arată într-un comunicat de presă al Mitropoliei.
Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, preotul Bogdan Ivanov, a explicat pentru NewsIn că Legea 142/1999 stabileşte că statul aduce o contribuţie la salariile preoţilor, iar o decizie a Sfântului Sinodului din 2002 prevede că preoţii vor fi salarizaţi la fel ca profesorii din învăţământul preuniversitar.
"Noi nu cerem decât să se regăsească şi la nivelul retribuţiei această asimilare a preoţilor cu profesorii din învăţământul preuniversitar", a afirmat Ivanov.
Potrivit
acestuia, deşi încă din 2002 preoţii şi profesorii sunt incluşi în aceeaşi categorie, la feţele bisericeşti nu a fost cazul de majorări salariale, deoarece decizia a rămas la nivelul Bisericii Ortodoxe Române.
"Noi cerem Sinodului plenar să facă demersuri către Guvern şi Parlament pentru a fi introdusă în lege decizia sa din 2002, având în vedere că nici prevederea ca preoţii să fie plătiţi integral de la bugetul de stat, amendament care s-a regăsit în proiectul de lege iniţial al legii cultelor, nu s-a mai regăsit în legea adoptată", a mai spus Bogdan Ivanov.
Salariul unui preot este compus în proporţie de circa 50% din bani
de la stat şi restul reprezintă contribuţia din fondurile parohiei. La capitolul fonduri proprii, Bogdan Ivanov recunoaşte că Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului are o problemă.
"În cazul Arhiepiscopiei Clujului, Vadului şi Feleacului, 70% din preoţi nu îşi completează salariile decât câteva luni pe an. Noi cerem o recunoaştere a statutului preoţilor, aşa cum este stipulat acesta şi în legea cultelor", a mai afirmat Bogdan Ivanov.
Acesta a mai spus că Arhiepiscopia Clujului a mai făcut demersuri pentru alinierea salariilor preoţilor la cele ale profesorilor, însă în ultimii şase ani nu s-a reuşit rezolvarea problemei.
Un preot debutant câştigă aproximativ 800 de lei, iar după 20 de ani de activitate salariul ajunge la circa 1.100 de lei.
Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului are circa 2.000 de preoţi, în contextul în care în ţara noastră numărul acestora este de aproximativ 14.000.
"Pentru o rezolvare a problemei salarizării clerului, Sinodul mitropolitan va propune Sfântului Sinod să se continue demersurile pentru ca încadrarea salarială a preoţilor sa fie asimilată cu cea a profesorilor din învăţământul preuniversitar", se arată într-un comunicat de presă al Mitropoliei.
Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, preotul Bogdan Ivanov, a explicat pentru NewsIn că Legea 142/1999 stabileşte că statul aduce o contribuţie la salariile preoţilor, iar o decizie a Sfântului Sinodului din 2002 prevede că preoţii vor fi salarizaţi la fel ca profesorii din învăţământul preuniversitar.
"Noi nu cerem decât să se regăsească şi la nivelul retribuţiei această asimilare a preoţilor cu profesorii din învăţământul preuniversitar", a afirmat Ivanov.
Potrivit
acestuia, deşi încă din 2002 preoţii şi profesorii sunt incluşi în aceeaşi categorie, la feţele bisericeşti nu a fost cazul de majorări salariale, deoarece decizia a rămas la nivelul Bisericii Ortodoxe Române.
"Noi cerem Sinodului plenar să facă demersuri către Guvern şi Parlament pentru a fi introdusă în lege decizia sa din 2002, având în vedere că nici prevederea ca preoţii să fie plătiţi integral de la bugetul de stat, amendament care s-a regăsit în proiectul de lege iniţial al legii cultelor, nu s-a mai regăsit în legea adoptată", a mai spus Bogdan Ivanov.
Salariul unui preot este compus în proporţie de circa 50% din bani
de la stat şi restul reprezintă contribuţia din fondurile parohiei. La capitolul fonduri proprii, Bogdan Ivanov recunoaşte că Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului are o problemă.
"În cazul Arhiepiscopiei Clujului, Vadului şi Feleacului, 70% din preoţi nu îşi completează salariile decât câteva luni pe an. Noi cerem o recunoaştere a statutului preoţilor, aşa cum este stipulat acesta şi în legea cultelor", a mai afirmat Bogdan Ivanov.
Acesta a mai spus că Arhiepiscopia Clujului a mai făcut demersuri pentru alinierea salariilor preoţilor la cele ale profesorilor, însă în ultimii şase ani nu s-a reuşit rezolvarea problemei.
Un preot debutant câştigă aproximativ 800 de lei, iar după 20 de ani de activitate salariul ajunge la circa 1.100 de lei.
Mitropolia Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului are circa 2.000 de preoţi, în contextul în care în ţara noastră numărul acestora este de aproximativ 14.000.
Profesorul Tariceanu scos la tabla
Curtea Constitutionala a respins ieri contestatia Guvernului, asa incat profesoriiar trebui sa primeasca acum majorarea salariala de 50% * Premierul s-a declaratsocat de decizia Curtii * Basescu a anuntat, inca de la 1 octombrie, ca o va promulga.
Curtea Constitutionala a respins ieri contestatia Executivului privind majorarea salariala de 50% pentru profesori. Legea, adoptata deja de Camera Deputatilor, for decizional in acest caz, este acum pe masa
de lucru a presedintelui Traian Basescu. Seful statului a declarat deja ca o va promulga inca din data de 1 octombrie, la deschiderea anului universitar. Secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca, a declarat ca Executivul respecta decizia Curtii Constitutionale, dar isi mentine punctul de vedere ca aceasta majorare va afecta grav stabilitatea economica in perioada urmatoare.
"Economia are legile ei. Efectele acestei majorari se vor face simtite anul viitor" a spus Berca. "Daca presedintele va promulga legea in aceasta forma, asa cum a anuntat, o va face pentru ca se apropie campania
electorala. Din punct de vedere al stabilitatii economice a Romaniei, legea este aberanta. Nu avem bani pentru o majorare la acest nivel", a tinut sa precizeze secretarul general al Guvernului.
Aflat la Bruxelles, Tariceanu s-a declarat socat de hotararea Curtii Constitutionale. "Nu ma asteptam sa decida in favoarea majorarii, in conditiile in care legea nu contine si sursele de finantare" a spus premierul. Seful Guvernului nu si-a ascuns ingrijorarea ca decizia Curtii deschide larg poarta revendicarilor similare venite din partea tuturor categoriilor de functionari platiti de la buget. "O marire de 50% a salariilor functionarilor publici ar insemna sa intram direct intr-o criza economica de proportii. Ne vom bucura o luna, doua, de bunastare, apoi vom trebui sa facem fata unei inflatii galopante" a spus Tariceanu.
Surse din Ministerul Finantelor au precizat ca o crestere salariala de 50% pentru profesori inseamna sistarea investitiilor din educatie si alocarea unui buget de cel putin 6% din PIB. "Curtea Constitutionala a creat un precedent periculos si a deschis o Cutie a Pandorei pentru revendicarile sindicale, chiar inainte de alegeri", au precizat aceleasi surse.
PSD si PD-L se bucura
PSD si PD-L au aplaudat insa decizia Curtii. Cristian Diaconescu (PSD) a spus ca problema surselor de finantare este exclusiv responsabilitatea Guvernului. Aceeasi pozitie a fost exprimata si de Adriean Videanu (PD-L). "Majorarea salariilor profesorilor este un act de dreptate sociala. Finantarea acestei mariri este treaba Executivului" a spus Videanu, care a precizat ca punctele de vedere diferite ale Camerei Deputatilor si Guvernului la acest capitol sunt efectul guvernarii "minoritare" din ultimii doi ani.
Educatia in pragul grevei generale
Greva generala bate la usa, au avertizat, ieri, cei 15.000 de profesori din invatamantul preuniversitar si superior care au protestat in fata Parlamentului si a Guvernului cerand aplicarea Legii de crestere a salariilor cu 50%, asa cum a fost votata de Camera Deputatilor. "Este un protest al sutelor de mii de profesori din toata tara fata de un guvern tembel. Este pentru prima data cand iesim in strada pentru un drept castigat. Ei n-au stiut altceva decat sa dea bani cu nemiluita unei clientele a lor. Acum nu este problema sa ni se dea, ci sa nu ni se ia. Banii exista in bugetul Educatiei, si decat sa afirme ca nu sunt bani pentru invatamant, primul-ministru ar trebui sa justifice salariile aberante pe care le incaseaza diferiti functionari din preajma domniei sale. Exista bani pentru a se cumpara masini
, dar nu sunt bani pentru profesori", a acuzat Razvan Bobulescu, presedintele "Alma Mater".
"In 2005, Tariceanu s-a angajat prin propria semnatura ca va face legea salarizarii bugetarilor, insa ne-a mintit trei ani, timp in care noi, reprezentantii cadrelor didactice, am fost nevoiti sa ne obtinem in instanta sporurile si drepturile. Astazi, acelasi guvern vrea sa-si incheie mandatul tot printr-o incalcare a legii", a declarat Aurel Cornea, liderul
Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant.
Sindicalistii prezenti la miting au cerut demisia Guvernului si au anuntat ca au trimis deja o noua plangere la Organizatia Internationala a Muncii (OIM) unde inca din ianuarie 2005 a fost deschis un dosar privind incalcarile guvernului fata de drepturile salariale ale cadrelor didactice. In noiembrie, OIM va da o solutie in acest dosar, sindicalistii fiind convinsi ca ea le va fi favorabila.
Curtea Constitutionala a respins ieri contestatia Executivului privind majorarea salariala de 50% pentru profesori. Legea, adoptata deja de Camera Deputatilor, for decizional in acest caz, este acum pe masa
de lucru a presedintelui Traian Basescu. Seful statului a declarat deja ca o va promulga inca din data de 1 octombrie, la deschiderea anului universitar. Secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca, a declarat ca Executivul respecta decizia Curtii Constitutionale, dar isi mentine punctul de vedere ca aceasta majorare va afecta grav stabilitatea economica in perioada urmatoare.
"Economia are legile ei. Efectele acestei majorari se vor face simtite anul viitor" a spus Berca. "Daca presedintele va promulga legea in aceasta forma, asa cum a anuntat, o va face pentru ca se apropie campania
electorala. Din punct de vedere al stabilitatii economice a Romaniei, legea este aberanta. Nu avem bani pentru o majorare la acest nivel", a tinut sa precizeze secretarul general al Guvernului.
Aflat la Bruxelles, Tariceanu s-a declarat socat de hotararea Curtii Constitutionale. "Nu ma asteptam sa decida in favoarea majorarii, in conditiile in care legea nu contine si sursele de finantare" a spus premierul. Seful Guvernului nu si-a ascuns ingrijorarea ca decizia Curtii deschide larg poarta revendicarilor similare venite din partea tuturor categoriilor de functionari platiti de la buget. "O marire de 50% a salariilor functionarilor publici ar insemna sa intram direct intr-o criza economica de proportii. Ne vom bucura o luna, doua, de bunastare, apoi vom trebui sa facem fata unei inflatii galopante" a spus Tariceanu.
Surse din Ministerul Finantelor au precizat ca o crestere salariala de 50% pentru profesori inseamna sistarea investitiilor din educatie si alocarea unui buget de cel putin 6% din PIB. "Curtea Constitutionala a creat un precedent periculos si a deschis o Cutie a Pandorei pentru revendicarile sindicale, chiar inainte de alegeri", au precizat aceleasi surse.
PSD si PD-L se bucura
PSD si PD-L au aplaudat insa decizia Curtii. Cristian Diaconescu (PSD) a spus ca problema surselor de finantare este exclusiv responsabilitatea Guvernului. Aceeasi pozitie a fost exprimata si de Adriean Videanu (PD-L). "Majorarea salariilor profesorilor este un act de dreptate sociala. Finantarea acestei mariri este treaba Executivului" a spus Videanu, care a precizat ca punctele de vedere diferite ale Camerei Deputatilor si Guvernului la acest capitol sunt efectul guvernarii "minoritare" din ultimii doi ani.
Educatia in pragul grevei generale
Greva generala bate la usa, au avertizat, ieri, cei 15.000 de profesori din invatamantul preuniversitar si superior care au protestat in fata Parlamentului si a Guvernului cerand aplicarea Legii de crestere a salariilor cu 50%, asa cum a fost votata de Camera Deputatilor. "Este un protest al sutelor de mii de profesori din toata tara fata de un guvern tembel. Este pentru prima data cand iesim in strada pentru un drept castigat. Ei n-au stiut altceva decat sa dea bani cu nemiluita unei clientele a lor. Acum nu este problema sa ni se dea, ci sa nu ni se ia. Banii exista in bugetul Educatiei, si decat sa afirme ca nu sunt bani pentru invatamant, primul-ministru ar trebui sa justifice salariile aberante pe care le incaseaza diferiti functionari din preajma domniei sale. Exista bani pentru a se cumpara masini
, dar nu sunt bani pentru profesori", a acuzat Razvan Bobulescu, presedintele "Alma Mater".
"In 2005, Tariceanu s-a angajat prin propria semnatura ca va face legea salarizarii bugetarilor, insa ne-a mintit trei ani, timp in care noi, reprezentantii cadrelor didactice, am fost nevoiti sa ne obtinem in instanta sporurile si drepturile. Astazi, acelasi guvern vrea sa-si incheie mandatul tot printr-o incalcare a legii", a declarat Aurel Cornea, liderul
Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamant.
Sindicalistii prezenti la miting au cerut demisia Guvernului si au anuntat ca au trimis deja o noua plangere la Organizatia Internationala a Muncii (OIM) unde inca din ianuarie 2005 a fost deschis un dosar privind incalcarile guvernului fata de drepturile salariale ale cadrelor didactice. In noiembrie, OIM va da o solutie in acest dosar, sindicalistii fiind convinsi ca ea le va fi favorabila.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
